Bucurestiul incaseaza mult mai putin din parcari decat cheltuie ca sa tina transportul public in miscare, iar primarul Capitalei a asezat cifrele una langa alta intr-o interventie la Prima News. Concluzia este una cunoscuta administratiilor mari: masina parcata pe domeniul public ramane, in cea mai mare parte, gratuita, in timp ce reteaua de transport in comun se sustine din subventii consistente.
Cifrele puse fata in fata
Potrivit declaratiilor primarului, parcarile aduc municipalitatii intre 1,5 si 2 milioane de lei pe luna. In acelasi interval, biletele si abonamentele STB genereaza intre 20 si 25 de milioane de lei lunar. Diferenta de scara devine clara cand se adauga subventia: transportul public primeste 120 de milioane de lei pe luna de la bugetul local.
Noi incasam un milion si jumatate, doua milioane de lei din parcari, pe luna si incasam cam 20 sau 25 de milioane lei din bilete.
Raportul arata cat de subevaluat este spatiul de parcare in raport cu costul real al mobilitatii urbane. In majoritatea oraselor europene mari, tarifarea parcarii pe strada nu este conceputa ca sursa de venit, ci ca instrument de gestionare a cererii: cu cat statul masinii in oras costa mai mult, cu atat mai multi soferi aleg alte optiuni.
Spre eliminarea locurilor gratuite
Strategia anuntata merge exact in aceasta directie. In prezent exista circa 20.000 de locuri de parcare cu plata in Bucuresti, iar tinta pentru finalul anului este de 35.000. Pe termen mai lung, primaria vorbeste despre 80.000-90.000 de locuri tarifate suplimentar.
Planul nostru este sa nu mai existe locuri de parcare gratuite.
Logica este simpla: parcarea gratuita pe domeniul public reprezinta o subventie ascunsa pentru soferi, care ocupa spatiu valoros fara sa acopere costul acestuia. Tarifarea graduala muta o parte din cerere catre transportul public si elibereaza strazile.
Mobilitatea ca sistem, nu ca venit
Mesajul de fond este ca parcarea si transportul public nu pot fi tratate separat. Atata timp cat parcarea ramane aproape gratuita, presiunea pe reteaua STB - si implicit pe subventia de 120 de milioane de lei pe luna - se mentine. Tarifarea coerenta a spatiului public devine, in aceasta logica, una dintre putinele parghii prin care un oras isi poate reechilibra mobilitatea fara investitii noi de infrastructura.
