Din 2 august 2026 devin aplicabile obligațiile generale de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială. Pentru primării, consilii județene și instituții centrale care au pus în funcțiune chatboți de relații cu publicul, asistenți virtuali sau instrumente de generare automată de text, asta înseamnă o cerință concretă: cetățeanul trebuie să poată ști când interacționează cu un sistem de inteligență artificială și când un conținut a fost generat sau modificat artificial.
Într-un comunicat publicat pe 24 iulie, ANCOM a clarificat ce se aplică de la această dată și, mai important, ce nu se poate încă verifica.
Ce intră în vigoare
Obligațiile de transparență vizează atât furnizorii, cât și implementatorii de sisteme de inteligență artificială. Sunt acoperite sistemele care interacționează direct cu persoane fizice, cele care generează conținut sintetic - audio, imagine, video sau text -, cele care produc ori modifică deepfake-uri și cele care modifică texte destinate informării publicului.
Există o excepție de calendar: sistemele introduse pe piață înainte de 2 august 2026 vor trebui să marcheze conținutul generat abia începând cu 2 decembrie 2026. Practic, o instituție care are deja un asistent virtual în funcțiune are patru luni în plus pentru partea de marcare.
Calendarul complet de aplicare a regulamentului arată astfel: interdicțiile pentru sistemele cu risc inacceptabil sunt în vigoare din 2 februarie 2025; de la 2 august 2026 se aplică regimul general, cu excepțiile menționate; din 2 decembrie 2026 intră noi practici interzise, între care generarea de imagini intime fără consimțământ și materialele de abuz asupra copiilor; din 2 decembrie 2027 se aplică obligațiile pentru sistemele cu risc ridicat din Anexa III; iar din 2 august 2028, cele pentru sistemele clasificate ca risc ridicat conform articolului 6.
Cine supraveghează, în România
Regulamentul obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente pentru supravegherea aplicării sale și să stabilească normele naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator.
Printr-un memorandum guvernamental, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, cu responsabilități împărțite cu alte instituții în funcție de domeniu: ASF, BNR și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Deocamdată, rolul ANCOM se limitează la participarea la elaborarea cadrului național și la informarea publicului. Autoritatea precizează în comunicat că verificarea și sancționarea nerespectării obligațiilor din regulament vor fi posibile doar ulterior intrării în vigoare a actului normativ național, aflat în proces de elaborare.
Ce ar trebui să facă administrațiile acum
Decalajul dintre aplicabilitatea regulamentului și existența unui mecanism național de sancționare nu suspendă obligațiile - le lasă doar temporar fără control administrativ. Pentru o instituție publică, riscul reputațional și cel de contestare a unei decizii luate cu sprijinul unui sistem automat rămân intacte.
Trei verificări sunt utile imediat: inventarul sistemelor de inteligență artificială folosite în relația cu publicul, inclusiv cele integrate în platforme achiziționate de la furnizori; existența unei informări vizibile că interlocutorul este un sistem automat, nu un funcționar; și marcarea conținutului generat sau modificat artificial care ajunge la cetățeni, de la răspunsuri automate la materiale de comunicare publică.
Pentru achizițiile aflate în derulare, momentul este bun pentru introducerea unei clauze de conformare cu regulamentul în caietele de sarcini, astfel încât obligația de marcare și de transparență să revină și furnizorului, nu doar instituției care operează sistemul.
