REXDAN, prezentata drept cea mai mare nava de cercetare pentru ape interioare din UE, a pornit pe 4 iunie intr-o expeditie de aproape o luna pe Dunare, cu cercetatori din sase state europene si Israel.
Incepand cu 1 mai 2026, intreaga cantitate de deseuri municipale generata in regiunea Bucuresti-Ilfov trece printr-un proces de tratare inainte de a ajunge la depozitare, sustin operatorii celor trei instalatii regionale.
Un proiect de regulament al serviciului de salubrizare, supus dezbaterii publice la Primăria Capitalei, obligă sectoarele Bucureștiului să introducă tariful diferențiat în funcție de cantitatea de deșeuri generată și colectarea separată pe cel puțin cinci fracții.
Un raport al Grupului Băncii Mondiale arată că instrumentele digitale pot reduce costurile operaționale ale salubrității și pot crește semnificativ reciclarea, într-un context în care volumul global de deșeuri municipale ar putea crește cu 50% până în 2050.
Consiliul Local Sector 1 a aprobat in unanimitate Carta Alba a Rezilientei Climatice, un document strategic construit prin consultarea a peste 150 de cetateni, specialisti si organizatii. Documentul stabileste directiile de adaptare a sectorului la schimbarile climatice.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, anunta ca lacul din Parcul Regele Mihai I (Herastrau) va fi golit pentru lucrari de consolidare a malurilor, gandite sa reziste 100 de ani.
Primăria Capitalei prevede în bugetul pe 2026 suma de 10,5 milioane de lei pentru realizarea Registrului Verde, instrumentul obligatoriu prin lege care ar trebui să inventarieze arborii și vegetația din oraș. Proiectul a fost marcat în trecut de întârzieri și de o amendă de la Garda Națională de Mediu.
Primăria Târgu Mureș a pus în funcțiune primele eco-insule digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor. În total vor fi instalate 200 de unități, iar 35 de locații sunt deja operaționale.
Municipiul Galați finalizează un proiect finanțat prin PNRR cu aproximativ 3,5 milioane de lei, prin care sunt amenajate patru păduri urbane cu circa 196.000 de puieți plantați pe peste 65.000 de metri pătrați.
Primaria Cluj-Napoca a lansat licitatia pentru prima etapa a Parcului Est din Gheorgheni, proiectul care va deveni cel mai intins spatiu verde al orasului. La final, parcul se va intinde pe 54 de hectare in culoarul Vaii Becas.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, propune eliminarea parcarii gratuite pentru masinile electrice si hibride si mizeaza pe zone cu emisii reduse pentru a imbunatati calitatea aerului in Bucuresti.
Consiliul Local Sector 1 a aprobat un model mixt de salubrizare: curățenia stradală gestionată direct de Primărie, printr-o societate proprie, iar colectarea deșeurilor atribuită prin licitație unui operator specializat. Contractul cu Romprest expiră pe 30 iunie 2026.
Dupa incheierea contractului cu Romprest la 30 iunie 2026, Primaria Sectorului 1 propune un nou model de salubrizare: curatenia stradala gestionata direct de administratie, iar colectarea deseurilor scoasa la licitatie.
Municipiul Galați amenajează patru păduri urbane cu aproape 200.000 de arbori și arbuști, pe o suprafață de peste 65.000 de metri pătrați. Proiectul, în valoare de circa 3,5 milioane de lei, este finanțat prin PNRR.
Capitala isi extinde reteaua de senzori care masoara poluarea aerului, ajungand la 50 de aparate amplasate la scoli si spitale. Datele pot fi consultate in timp real pe o platforma publica.
Primaria Sectorului 4 lanseaza un program-pilot de salubrizare a domeniului public, cu interventii repetate la fiecare doua saptamani. Locuitorii vor fi anuntati cu o zi inainte de curatarea strazilor.
România a atins o rată de reciclare a deșeurilor de doar 12,12%, în timp ce 74% continuă să fie depozitate netratate, a anunțat comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu. Țara se află deja sub preaviz de infringement.
Primaria Oradea implementeaza, alaturi de orasul maghiar Debrecen, proiectul european LIFE Cool Zone, cu un buget total de peste 4,3 milioane de euro, dedicat adaptarii orasului la valurile de caldura si schimbarile climatice.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, anunta o versiune extinsa a Radarului Balastierelor, care va include controlul efectiv al cantitatilor de agregate. Lansarea este vizata pana la jumatatea anului 2026.
Asociatia Parcul Natural Bucuresti analizeaza, prin proiectul european Natalie, cum poate fi colectata apa de ploaie de pe acoperisul Sun Plaza pentru a reface zonele umede din Parcul Natural Vacaresti.
Consiliul Judetean Ilfov a semnat contractele pentru modernizarea sistemelor de canalizare pluviala in Mogosoaia, Buftea, Cornetu si Magurele, o investitie de 294,3 milioane de lei menita sa reduca riscul de inundatii.
Judetul Ilfov se pregateste sa atribuie gestionarea deseurilor unui singur operator pentru peste 90% din unitatile administrative, dupa investitii de 140 de milioane de lei in infrastructura de colectare.
Fundatia Comunitara Bucuresti, in parteneriat cu ING Bank Romania, finanteaza cu peste 830.000 de lei sase proiecte de mediu prin Platforma de Mediu Bucuresti. Suma dubleaza fata de runda anterioara investitia in initiativele verzi ale orasului.
Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiție a UE, acuzând România că nu a închis și reabilitat la timp depozitele de deșeuri neconforme. Procedura durează din 2020 și poate aduce sancțiuni financiare.
Sistemul de Garantie-Returnare a inregistrat in 2025 o rata de colectare de 83%, dupa ce romanii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje de bauturi. De la lansare, sistemul a strans peste 8,5 miliarde de ambalaje.
Bucurestiul a obtinut doar 12 din 60 de puncte in Green City Index 2025, iar Sectorul 5 a pierdut peste 75% din spatiile verzi in 14 ani. O analiza arata cum retrocedarile si betonarea erodeaza verdele capitalei.
Noul sistem de colectare din Sectorul 3 a înlocuit ghenele de bloc cu pubele puse în fața scărilor, dar locuitorii reclamă că recipientele acoperă doar reciclabilele și biodegradabilele, lăsând fără loc deșeurile reziduale.
Primaria Targu Mures monteaza din vara 200 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separata a deseurilor. Investitia de 23,8 milioane de lei a fost preluata de Ministerul Mediului dupa blocarea fondurilor din PNRR.
Asociatia Parcul Natural Bucuresti a creat Fondul de Rezilienta, un mecanism de finantare rapida pentru urgente ecologice. Pana la finalul lunii februarie, fiecare donatie este dublata.
Primăria Sectorului 2 cere Primăriei Generale un teren viran de 500 de metri pătraţi din strada Inaugurării, pe care vrea să îl transforme în grădină urbană. Proiectul ajunge la votul Consiliului Local pe 16 decembrie.
Comisia Europeana a trimis Romaniei un aviz motivat pentru ca nu si-a respectat angajamentul de reducere a emisiilor de particule fine (PM2,5). Tara are doua luni la dispozitie pentru a raspunde, altfel cazul poate ajunge la Curtea de Justitie a UE.
Holcim Romania a obtinut finantare europeana prin Fondul pentru Inovare pentru proiectul Carbon Hub CPT01, care va capta si stoca subteran emisiile de CO2 de la fabrica din Campulung. Este singurul proiect romanesc selectat in aceasta runda.
Consiliul Judetean Cluj a inaugurat la Centrul de Management Integrat al Deseurilor o instalatie de dezintegrare moleculara care transforma gunoiul in electricitate verde. Investitia se ridica la 60 de milioane de lei.
Presedintele Fundatiei Eco-Civica avertizeaza ca peste 10.000 de arbori au fost taiati ilegal in ultimii ani in sectoarele 3 si 4 ale Capitalei. Tema a fost dezbatuta marti la Primaria Capitalei, in contextul unui proiect privind amenzile pentru defrisari.
Primaria Sectorului 4, condusa de Daniel Baluta, cere sa preia organizarea licitatiei pentru un centru de aport voluntar al deseurilor in Chitila, Ilfov. Proiectul, finantat cu circa 27,5 milioane de lei de la Ministerul Mediului, ar urma sa fie aprobat de Consiliul Local pe 16 octombrie 2025.
Primaria Capitalei a prelungit pana pe 31 octombrie termenul de completare a chestionarului online privind perceptia bucurestenilor asupra calitatii aerului. Raspunsurile vor sta la baza noului Plan Integrat de Calitate a Aerului.
Municipiul Ploiești instalează aproximativ 200 de insule ecologice pentru colectarea separată a deșeurilor în cartiere, proiect finanțat prin PNRR. Primarul Mihai Polițeanu avertizează însă asupra riscului unor tăieri guvernamentale de fonduri.
Municipiul Târnăveni a semnat un contract de peste 11 milioane de lei pentru o stație care va reduce salinitatea apei din Târnava Mică, urcată la 485 mg/l după inundarea minei de la Praid.
Consiliul General al Capitalei a aprobat un sistem de monitorizare a zgomotului format din 30 de stații de măsurare, într-un oraș în care aproape 419.000 de locuitori sunt expuși zilnic unor niveluri sonore peste limitele legale.
Primăria Sectorului 6 supraveghează non-stop cele 12 puncte de colectare selectivă pe 6 fracții, prin camere video conectate la dispeceratul Poliției Locale și difuzoare care avertizează sonor persoanele care aruncă deșeurile în afara containerelor.
Un consilier local din Buzau propune proiectul "Orasul Comestibil", prin care spatii verzi publice ar urma sa fie transformate in zone cu pomi fructiferi, arbusti comestibili si plante aromatice, deschise gratuit locuitorilor.
Sectorul 1 înlocuiește vechile containere de tip clopot cu platforme de colectare selectivă dotate cu compactare automată. Echipamentele Mr. Fill vor fi montate în 17 locații din sector.
Municipiul Buzău a aprobat contractul prin care se angajează să atingă neutralitatea climatică până în 2035, cu proiecte de energie regenerabilă, transport electric și reutilizarea apei uzate în agricultură. Orașul a depus proiecte de circa 479,5 milioane de euro.
Romania a montat peste 10.000 de containere inteligente pentru deseuri, finantate prin PNRR, care functioneaza pe principiul "platesti cat arunci" si se deschid cu card. Investitia cumulata depaseste 800 de milioane de lei.
Primăria Capitalei a stabilit calendarul pentru adoptarea Planului integrat de calitate a aerului (PICA), document care urmează să fie aprobat de Consiliul General până la finalul lunii august 2026.
Oradea devine primul oraș din România care își pregătește un set de soluții împotriva caniculei, printr-un proiect numit Life Cool Zone, finanțat cu aproape un milion de euro din fonduri europene.