Bucureștiul are pe hârtie un plan ambițios pentru a deveni un oraș mai ușor de străbătut, dar implementarea lui se mișcă în ritm de melc. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru regiunea București-Ilfov, evaluat la 7 miliarde de euro pentru perioada 2016-2030, a fost relansat în consultare publică în august 2024, cu o serie de obiective rămase mult în urmă față de termenele inițiale. Pe măsură ce documentul a fost analizat, au apărut și acuzații că o parte din conținut nu face decât să recicleze planuri mai vechi.
Un buget de miliarde, împărțit în două
Cele 7 miliarde de euro sunt distribuite aproape egal: aproximativ 3,5 miliarde merg către metrou, prin extinderea și modernizarea rețelei, iar restul de 3,5 miliarde sunt destinate transportului de suprafață, ciclismului și managementului de trafic. Pe partea de metrou, planul prevede extinderi pe magistralele M5, M6, M4, M2 (spre Pipera) și M3 (Păcii), reabilitarea a 51 de stații și 26 de noi puncte de oprire pe magistrale.
Pentru bicicliști, masterplanul velo țintește peste 200 de kilometri pătrați de infrastructură până în 2035 și o rețea principală de peste 135 de kilometri de trasee dedicate. În prezent, orașul dispune doar de 11 trasee pentru biciclete, ceea ce arată distanța dintre ambiție și realitatea de pe teren.
Trenul metropolitan, blocat în faza de protocol
Unul dintre proiectele cele mai întârziate este trenul metropolitan. Promis încă din 2020, acesta abia ajunsese în 2024 în faza de protocol. Prima etapă vizează doar semi-inelul feroviar de nord, cu 10 puncte de oprire noi, în timp ce zona de sud a fost declarată nefezabilă din cauza vitezelor reduse. Primarul Nicușor Dan a explicat în octombrie 2024 de ce extinderea spre sud nu are sens deocamdată.
Dacă ai tren care merge 5-10 km/oră, oamenii pur și simplu pierd timpul în el.
Acuzații de documente reciclate
Cea mai dură critică vine din partea Asociației Metrou Ușor, care reproșează că PMUD-ul nu este un document nou, ci o compilație de materiale învechite.
Am identificat erori și neconcordanțe demonstrând reciclarea capitolelor și tabelelor din documentații precedente ce nu mai sunt de actualitate.
Pe lângă acuzația de reciclare, criticii semnalează că niciuna dintre autobaze nu este propusă pentru electrificare și că necesarul de troleibuze ar fi estimat greșit. La acestea se adaugă proiectele de regenerare urbană din centru - 23 de străzi și 19 piețe și scuaruri vizate pentru reamenajare, plus poduri și pasaje noi peste Dâmbovița - care depind tot de un plan a cărui credibilitate este pusă sub semnul întrebării chiar înainte de a fi aprobat.
