Ministerul Transporturilor a semnat marti, 2 mai 2023, la sediul sau din Bucuresti, contractul pentru proiectarea si constructia sectorului nordic al magistralei de metrou M6, tronsonul care urmeaza sa lege zona BMall Baneasa de Aeroportul International Henri Coanda din Otopeni. Lucrarile au fost atribuite asocierii turco-romane Gulermak Agir Sanayi Insaat Ve Taahhut A.S. - Somet SA, pentru o valoare de peste 1,27 miliarde de lei fara TVA.
Tronsonul are o lungime de 7,6 kilometri si include sase statii noi: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu si Aeroport Otopeni. Termenul de executie asumat prin contract este de 48 de luni de la emiterea ordinului de incepere a lucrarilor, cu o finalizare estimata in 2027.
Ce acopera, de fapt, contractul
Suma semnata nu inseamna un metrou gata de circulatie. Contractul vizeaza doar proiectarea si structura de rezistenta a tronsonului. Echiparea tehnica, montarea cailor de rulare, finisajele si achizitia celor 12 trenuri necesare exploatarii raman in afara acestei intelegeri si presupun contracte separate, care se vor adauga la costul total al investitiei.
Finantarea proiectului provine din bugetul de stat, completata cu un imprumut japonez de aproximativ 300 de milioane de euro. Magistrala M6 este gandita de ani buni ca legatura rapida pe sine intre centrul Capitalei si principalul aeroport al tarii.
Avertismentele expertilor externi
Decizia de a construi acest tronson nu a fost lipsita de controverse. Evaluatorii externi ai Bancii Europene de Investitii, ale caror concluzii au fost incluse intr-un memorandum prezentat de fostul ministru al Transporturilor Catalin Drula, au semnalat probleme serioase de fundamentare economica.
Rata de rentabilitate economica recalculata pentru sectorul de nord a fost estimata la doar 0,17%, mult sub pragul de 5% considerat acceptabil. Printre motivele invocate de experti se numara:
O densitate redusa a populatiei si a locurilor de munca de-a lungul traseului magistralei M6
Costuri mari de investitie aferente solutiei alese
La acestea se adauga riscul concurentei cu legatura feroviara deja existenta intre aeroport si Gara de Nord, precum si incertitudinea generata de planurile pentru un nou terminal aeroportuar, care complica prognozele de trafic de pasageri. Pentru context, in 2019 Aeroportul Henri Coanda a procesat 14,7 milioane de pasageri, iar la nivel global doar doua dintre primele 100 de aeroporturi - Madrid Barajas si Barcelona El Prat - dispun simultan de conexiune feroviara si de metrou.
