Primăria Capitalei a amenajat în 2023 circa 6,7 km de bandă unică pentru transportul public, un ritm modest pentru un oraș care încă rămâne mult în urma marilor capitale europene la acest capitol. Cu acest adaos, rețeaua totală de benzi dedicate autobuzelor ajunge la aproximativ 16-17 km, la care se adaugă circa 15 km de linii de tramvai folosite uneori și de autobuze.
Unde au apărut benzile noi
Noile segmente au fost trasate punctual, pe artere din nordul orașului. Potrivit datelor citate, lucrările au vizat bulevardul Dacia (0,4 km), Calea Dorobanților (0,7 km), Calea Floreasca (1 km), strada Lt. Av. Radu Beller (0,4 km), bulevardul Aviatorilor (1,5 km), bulevardul Regele Mihai (1 km) și Șoseaua Kiseleff (1,7 km).
Este vorba de intervenții fragmentate, care nu formează încă un coridor continuu prelungit. Pentru 2024, administrația lega extinderea de resursele disponibile.
În ceea ce privește anul 2024, numărul de kilometri urmează să fie stabilit în funcție de buget.
Comparația cu Europa
Diferența față de alte capitale rămâne mare. Londra dispune de aproximativ 240 km de benzi dedicate autobuzelor, Madrid de circa 200 km, iar Berlin de 123 km. Raportat la dimensiunea orașului, Bucureștiul ar avea nevoie de o rețea semnificativ mai întinsă pentru a se apropia de standardele vest-europene. Madrid, de pildă, este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât Capitala, dar are de zeci de ori mai multă bandă unică.
Banda unică nu este doar o chestiune de viteză a autobuzelor. Ea ține direct de calitatea aerului și de sănătatea publică, prin descurajarea traficului auto individual.
Miza pentru calitatea aerului
Datele privind poluarea arată cât de important este transportul public într-un oraș sufocat de trafic. Sursele de particule fine se împart aproape egal între încălzirea rezidențială și circulația rutieră.
Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidențiale (45,8%) și traficului rutier (45,5%).
Studii care au analizat perioada 2010-2017 au asociat poluarea cu infarct, infecții respiratorii, accidente vasculare și bronhopneumopatie cronică. Estimările arată că revenirea la nivelurile de poluare din 2010 ar putea însemna un câștig de aproximativ patru ani de speranță de viață. În acest context, fiecare kilometru de bandă dedicată cântărește mai mult decât pare la prima vedere.
