Bucureștiul și-a extins rețeaua de metrou cu o nouă stație. Pe 15 noiembrie 2023, circulația călătorilor a început în stația Tudor Arghezi, parte din Magistrala M2, în zona Șoselei Berceni din Sectorul 4. Proiectul, finanțat cu 50 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, vine să deservească una dintre cele mai populate zone rezidențiale ale Capitalei.

Stația se întinde pe o suprafață de 15.000 de metri pătrați și completează traseul dintre Berceni și Tudor Arghezi, pe o lungime de aproximativ 1,4-1,6 kilometri. Deschiderea a fost marcată în prezența primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, a directorului general Metrorex, Mariana Miclăuș, și a prefectului Capitalei, Rareș Hopincă.

Dotări și capacitate

Noua stație a fost gândită ca un nod de mobilitate, nu doar ca un punct de oprire. Pe lângă accesul la peroane, proiectul include o parcare park&ride cu 350 de locuri, menită să încurajeze trecerea de la mașina personală la transportul public pe ultima parte a drumului spre centru.

Infrastructura de acces și siguranță cuprinde 7 scări rulante și 7 lifturi, alături de un sistem de supraveghere video cu 70 de camere. Intervalul de circulație a trenurilor a pornit, într-o primă fază, de la 8 minute, urmând să fie redus treptat până la 4 minute pe măsură ce traficul se stabilizează.

Intervalul de circulație va fi, într-o primă fază, de 8 minute, a precizat Mariana Miclăuș, directorul general al Metrorex.

Un punct într-un plan mai larg

Pentru autorități, Tudor Arghezi este un pas dintr-un efort mai amplu de extindere a rețelei de metrou bucureștene. Prefectul Rareș Hopincă a subliniat necesitatea continuării investițiilor în acest sens.

Avem nevoie de noi stații de metrou și de extinderea acestora, a declarat prefectul Capitalei.

Primarul Daniel Băluță a descris momentul ca fiind unul important pentru comunitatea locală, într-o zonă unde presiunea pe transportul public și pe trafic este ridicată. Finanțarea integrală din fonduri europene nerambursabile face din stație un exemplu de proiect de infrastructură urbană realizat fără efort bugetar local direct, un model pe care administrațiile îl urmăresc tot mai des pentru proiectele de mobilitate de mare anvergură.