Digitalizarea administrației publice din România nu mai este doar o promisiune de program de guvernare. Câteva platforme funcționale, construite pe parcursul ultimului deceniu și jumătate, au mutat deja online o parte din relația dintre cetățean și stat: plata taxelor, comunicarea cu Fiscul și derularea achizițiilor publice. Trei dintre ele concentrează cele mai multe date despre cât de departe a ajuns acest proces.
Plata taxelor, mutată online prin Ghișeul.ro
Lansat în 2011, Ghișeul.ro este platforma prin care cetățenii pot achita taxe, amenzi și alte obligații către stat fără să se deplaseze la ghișeu. Sistemul a depășit 2,6 milioane de utilizatori, iar până la 1 ianuarie 2025 prin el se realizaseră peste 3,5 milioane de tranzacții, totalizând aproape 4,5 miliarde de lei colectați.
Platforma conectează în prezent peste 1.400 de instituții și oferă mai mult de 450 de servicii publice. Din 2023 funcționează și o aplicație mobilă, instalată de peste 230.000 de ori. Modelul tehnic se bazează pe integrarea directă cu sistemele instituțiilor:
Platforma se interconectează cu sistemele informatice ale instituțiilor partenere.
ANAF și comunicarea securizată cu contribuabilii
Al doilea exemplu este Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciul ANAF lansat ca proiect-pilot în 2014. Acesta a ajuns la 1,6 milioane de utilizatori, persoane fizice și juridice, dintre care peste un milion sunt persoane fizice.
Rolul platformei este descris direct prin funcția sa principală:
Permite comunicarea electronică securizată dintre ANAF și contribuabili.
Practic, contribuabilii își pot vedea situația fiscală, pot depune declarații și pot efectua plăți fără deplasări fizice la sediile administrației fiscale.
Achizițiile publice și transparența prin SICAP
Al treilea exemplu vizează achizițiile publice. Sistemul electronic a fost lansat inițial în 2006 sub numele SEAP, iar între 2016 și 2018 a fost reconstruit și transformat în SICAP, accesibil la adresa e-licitatie.ro. În mai 2025, sistemul număra peste 256.000 de entități înregistrate.
Platforma este prezentată ca instrument de transparență, care reduce costurile de informare pentru companiile interesate de contractele cu statul.
Tabloul rămâne însă nuanțat. Articolul sursă semnalează și o limită de încredere: un comentariu de utilizator menționa cazul unor amenzi afișate în sistem, dar imposibil de verificat sau de atribuit unei surse clare. Adopția în creștere a acestor platforme nu elimină automat problemele de fiabilitate și de transparență a datelor pe care cetățenii le văd.
