România a început în 2022 mai multe proiecte de amenajare a spațiilor verzi și pietonale decât în anul precedent. Numărul lor a crescut cu 21%, ajungând la 377, potrivit unui raport IBC Focus citat de Economedia. Datele confirmă o tendință urbană recentă: marile orașe încearcă să recâștige teren pentru pietoni și vegetație, în special prin fonduri europene accesate de autoritățile locale.

Clujul, polul investițiilor

Din punct de vedere al numărului de proiecte, topul județelor este format din Cluj, Bihor, Hunedoara, Timiș, Constanța și municipiul București. Diferența reală apare însă la nivel valoric, unde Clujul se desprinde clar de restul: 29% din totalul investițiilor în spații verzi și pietonale au fost demarate aici, la mare distanță de București, Brașov, Constanța și Bihor.

Motorul acestei poziții este un singur proiect de anvergură, „Amenajarea celui mai mare parc din istoria Clujului”, evaluat la 475 milioane de lei, adică aproximativ 96 milioane de euro. Este, totodată, cea mai mare investiție de acest tip identificată de IBC Focus la nivel național în ultimele 12 luni. Cea mai mare parte a investițiilor importante sunt finanțate din fonduri europene.

Multe proiecte, încă pe hârtie

Ritmul anunțurilor nu se traduce automat în șantiere. Doar 35% din totalul investițiilor monitorizate în ultimul an se aflau efectiv în faza de construcție, în timp ce două treimi rămâneau la stadiul de proiectare sau autorizare. O parte dintre amenajări vizează și decongestionarea traficului, prin reabilitarea malurilor de râu: Cibinul la Sibiu, Someșul la Cluj sau Parcul liniei în București.

Raportul semnalează și un punct slab al acestui val de investiții: concentrarea aproape exclusivă în orașele mari, în timp ce localitățile din jurul lor rămân descoperite.

Foarte puţine proiecte au fost identificate în zonele imediat învecinate marilor oraşe, deşi construcţiile rezidenţiale de blocuri şi case care se realizează în aceleaşi zone sunt semnificative.

Sub pragul recomandat

Chiar și cu această creștere, România pornește de la un nivel scăzut. Uniunea Europeană recomandă minimum 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății un prag de 50 mp. La acest capitol, Bucureștiul dispune în prezent de doar 10 mp de spațiu verde pe locuitor, sub jumătate din minimul european.