Supranumit cândva "Micul Paris", Bucureștiul pierde tocmai trăsătura care i-ar putea justifica eticheta: verdele. În clasamentul Green City Index 2025, capitala României a obținut doar 12 din 60 de puncte, mult în urma orașelor cu care obișnuiește să se compare. Paris a strâns 40 de puncte, Amsterdam 37, iar Roma 36. Diferența nu este una de imagine, ci de teren pierdut, hectar cu hectar, în favoarea construcțiilor, a parcărilor și a zonelor comerciale.
Analiza publicată de green.start-up.ro pornește de la o realitate măsurabilă. Uniunea Europeană recomandă minimum 26 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății ridică pragul la 50 de metri pătrați. Bucureștiul raporta, în 2011, doar 23,21 metri pătrați pe cap de locuitor, sub minimul european, iar de atunci tendința a fost de scădere.
Un sector care a pierdut trei sferturi din verde
Cel mai dur exemplu vine din Sectorul 5. Acolo, suprafața spațiilor verzi a scăzut de la 369,6 hectare în 2011 la doar 90 de hectare, o pierdere de 279,6 hectare în 14 ani, adică peste 75% din total. Cauzele sunt recurente: retrocedări de teren urmate de construcții, parcări, blocuri rezidențiale, mall-uri precum Parklake și zone comerciale care înlocuiesc fostele parcuri și micro-parcuri din cartierele-dormitor.
Sunt multe bucăți retrocedate, explică Beniamin Gheorghiță, de la mișcarea civică "Parcul IOR Dispare", referindu-se la modul în care vegetația este înlocuită cu parcări și spații comerciale.
Presiunea cea mai mare apasă pe micro-parcurile din cartiere, vizate frecvent pentru conversie în zone de afaceri. La acestea se adaugă o problemă administrativă: municipalitatea a fost amendată cu 20.000 de euro pentru lipsa unui Registru al spațiilor verzi și a unui plan integrat de calitate a aerului.
Bugetare participativă și presiune civică
Soluțiile propuse în analiză mizează pe implicarea directă a locuitorilor. Bugetarea participativă, prin care cetățenii pot propune proiecte de micro-parcuri, are alocate la București aproximativ 4 milioane de euro, dar mecanismul nu a fost încă lansat.
În Timișoara am auzit că au făcut bugetare participativă, inclusiv pentru studenții de liceu, notează Gheorghiță, citând și exemplul orașului Cluj-Napoca.
A doua direcție este activismul civic bazat pe date și petiții. Gheorghiță descrie cum, prin presiune coordonată, amenzile pentru defrișări ilegale au fost majorate de la 25-50 de lei la 1.500-3.000 de lei. Concluzia analizei este că, fără un registru funcțional, fără reguli aplicate și fără participarea locuitorilor, verdele Bucureștiului va continua să se retragă din peisaj.
