Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire care deblochează ultimul segment problematic al modernizării liniei feroviare Cluj-Oradea. Este vorba despre 35 de kilometri din tronsonul 3 Poieni-Aleșd, porțiunea care acumulase cele mai mari întârzieri și care a ținut în loc unul dintre cele mai importante proiecte de cale ferată din nord-vestul țării. Odată cu această decizie, constructorii turci și spanioli pot relua lucrările pe segmentul rămas.
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Horațiu Cosma, care a explicat că deblocarea a venit după o implicare administrativă mai intensă în săptămânile anterioare.
De astăzi, constructorii turci și spanioli încep lucrările pe ultimii 35 km întârziați ai tronsonului 3 Poieni - Aleșd.
Printr-o implicare mult mai activă în ultimele săptămâni, am reușit să deblocăm proiectul și să emitem autorizația de construire.
Un proiect de 2 miliarde de euro pe bani din PNRR
Modernizarea liniei Cluj-Oradea este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro. Tocmai pentru că banii provin din PNRR, calendarul lucrărilor este strâns legat de jaloanele asumate la nivel european.
Ținta intermediară fixată acum este atingerea unui stadiu de execuție de 50% până la finalul lunii august 2026, condiție necesară pentru îndeplinirea unei etape din PNRR. Termenul final pentru finalizarea integrală a liniei rămâne anul 2027. Reprezentanții ministerului spun că antreprenorii s-au angajat să accelereze ritmul prin aducerea de muncitori și utilaje suplimentare în lunile următoare.
O linie de 166 km, cu viteze de până la 160 km/h
Dincolo de tronsonul deblocat acum, proiectul vizează o linie modernizată de 166 de kilometri, proiectată pentru circulație la viteze de până la 160 km/h. La finalizare, durata de călătorie între Cluj și Oradea ar urma să scadă la aproximativ o oră și jumătate, o reducere semnificativă față de timpii actuali.
Infrastructura include 11 stații, 11 halte de mișcare și 21 de puncte de oprire, alături de o serie de lucrări de artă necesare traversării reliefului: 34 de poduri, 210 podețe, 10 pasaje și 4 tuneluri. Secretarul de stat a descris traseul ca un proiect complex, integrat într-un peisaj natural deosebit, ceea ce a complicat execuția pe anumite segmente.
Pentru regiunea de nord-vest, finalizarea liniei înseamnă o legătură feroviară rapidă între două dintre cele mai mari orașe ale Transilvaniei și un pas important în alinierea infrastructurii românești la standardele europene de transport.
