România pleacă de pe ultimele locuri din Europa la infrastructura de încărcare pentru mașini electrice, dar își propune obiective ambițioase. Ținta națională este o rețea de 30.000 de stații, dintre care aproape 15.000 să fie ridicate prin PNRR până în 2026, conform anunțului făcut de premierul de atunci. Pe hârtie, banii și proiectele există. În realitate, efortul e fragmentat între mai multe instituții care lucrează separat.
"România și-a propus să dezvolte o rețea de 30.000 de stații de încărcare electrică, dintre care aproape 15.000 vor fi realizate prin intermediul PNRR, până în anul 2026", a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Cine cât construiește
Unul dintre cele mai extinse programe se derulează prin Ministerul Dezvoltării, prin PNRR Componenta 5 - Valul Renovării. Conform cererilor de finanțare aprobate, urmează să fie instalate 1.256 de stații de încărcare rapidă (peste 22 kW), 645 de stații la clădiri rezidențiale și 611 stații la clădiri publice, fiecare cu câte două puncte de încărcare. Alocarea distinctă pentru aceste stații este de 32,5 milioane de euro fără TVA, din care 22,75 milioane provin din PNRR, iar 9,75 milioane reprezintă finanțare suplimentară.
Separat, prin Componenta 10 - Fondul Local, s-au încheiat contracte pentru 7.678 de stații (15.356 de puncte de încărcare): 2.751 stații rapide și 4.927 stații lente. La rândul ei, Administrația Fondului de Mediu derulează trei programe și a aprobat până acum aproape 120 de milioane de lei pentru peste 650 de stații. Ministerul Energiei, prin programul ElectricUP, estima circa 1.800 de proiecte finalizate până în septembrie, cu peste 100 MW de capacitate verde și peste 4.000 de puncte de încărcare.
O rețea mică și patru ministere
Punctul de plecare rămâne modest. La finalul lunii februarie, pe teritoriul României se găseau 3.389 de încărcătoare publice fără restricții, distribuite în 1.503 locații, potrivit unei analize a companiei Lektri bazate pe portalul PlugShare. Dintre acestea, 857 erau CCS/CHAdeMO și 2.492 de tip Type 2.
Problema de fond nu sunt însă banii, ci coordonarea. De extinderea rețelei se ocupă patru ministere - Dezvoltării, Transporturilor, Mediului și Energiei - care nu au date centralizate sau o strategie comună. Diferențele de ritm sunt mari: Ministerul Mediului a construit în ultimii patru ani doar 85 de stații.
Obiectivul național pe puncte de încărcare însumează 1.836 de puncte deja existente, 2.896 de puncte de mare putere pe rețeaua de drumuri și autostrăzi până în 2030, 13.200 de puncte finanțate prin Fondul Local, 2.000 prin Valul Renovării și cel puțin alte 10.000 din surse naționale, fonduri UE sau private. Până la 90% dintre puncte ar urma să fie amplasate în zone accesibile publicului.
