Romania incepe sa contureze o harta a satelor inteligente. Peste 140 de comune ruleaza in prezent mai mult de 220 de initiative de tip smart village, iar noua localitati au deja proiecte multiple implementate. In fruntea clasamentului se afla Ciugud, judetul Alba, comuna care a transformat digitalizarea administratiei intr-un model national si care acum tinteste un obiectiv ambitios: o relatie cu primaria redusa la cele mai importante momente din viata.
Ciugud, reperul digitalizarii rurale
Cu opt proiecte de tip smart village, Ciugud ramane localitatea-pilot a fenomenului. Comuna a eliminat complet numerarul in relatia cu cetatenii si a redus cu 80% consumul de hartie. Pe piata virtuala a comunei sunt inscrisi peste 1.500 de producatori locali, semn ca digitalizarea a depasit zona strict administrativa si a ajuns in economia locala.
Dan Lungu, coordonator al proiectelor din Ciugud, descrie pragmatic schimbarea de paradigma.
Noi am eliminat cash-ul. Totul se face electronic.
Ambitia merge insa mai departe de plati si formulare. Tinta declarata este o administratie in care prezenta fizica devine exceptie, nu regula.
Odata cu armonizarea legislatiei, sa oferim cetateanului posibilitatea de a interactiona cu Primaria doar cand se naste, se casatoreste sau moare.
Mai mult decat un singur sat
Dincolo de Ciugud, harta cuprinde localitati din mai multe judete. Alunis, in Mures, are sapte proiecte, iar Boghis (Salaj) si Saschiz (Mures) cate cinci. Cu patru initiative fiecare apar Balasesti (Galati), Corunca (Mures), Manastiur (Timis), Selimbar (Sibiu) si Snagov (Ilfov). Distributia arata ca digitalizarea rurala nu mai este un caz izolat, ci un val care prinde contur in zone diferite ale tarii.
Datele se inscriu intr-un context mai larg: de la 2016 incoace, in Romania au fost initiate peste 1.000 de proiecte de tip Smart City si Smart Village, multe coordonate sau monitorizate de Asociatia Romana pentru Smart City si sprijinite de cele opt Agentii pentru Dezvoltare Regionala.
Tinta 2030 si fondurile disponibile
Estimarile vehiculate vorbesc despre posibilitatea ca jumatate dintre satele romanesti sa devina inteligente pana in 2030. Pentru asta exista si resursa financiara: aproximativ 30 de miliarde de euro din fondurile de coeziune sunt disponibile pentru proiecte de dezvoltare, inclusiv pentru digitalizarea comunitatilor mici. Ramane de vazut cat de repede se armonizeaza legislatia, conditia pe care chiar coordonatorii proiectelor o invoca drept obstacolul principal in calea unei administratii complet digitale.
