Bucurestiul are sub picioare o resursa energetica pe care o ignora aproape complet. Asta a transmis prefectul Capitalei, Rares Hopinca, la conferinta "Dezvoltare Durabila prin Valorificarea Resurselor Balneare" din 2 noiembrie 2023, unde a pus fata in fata potentialul geotermal al orasului cu sistemele de termoficare vechi si scumpe pe care administratia le tine in functiune.
Mesajul a fost direct si fara nuante diplomatice.
Municipiul Bucuresti sta pe resurse de ape geotermale extrem, extrem de importante. Nu sunt valorificate aproape deloc.
O resursa sub oras, lasata neatinsa
Apa geotermala inseamna energie termica disponibila local, fara import de gaz si fara ardere. Pentru un oras care depinde de o retea de termoficare imbatranita, cu pierderi mari pe traseu, valorificarea acestei resurse ar putea reduce costurile pe termen lung.
Prefectul a mutat insa responsabilitatea dinspre mediul privat catre autoritati. In viziunea lui, investitorii sunt prezenti, dar cadrul si deciziile publice lipsesc. El a argumentat ca programele de eficienta energetica bazate pe geotermal ar costa semnificativ mai putin decat intretinerea continua a sistemelor vechi de incalzire centralizata.
Modelul deja functional din nordul Capitalei
Ca exemplu de potential real, Hopinca a invocat zona de nord a Bucurestiului si judetul Ilfov, unde investitori israelieni dezvolta sate turistice exclusiviste in zona Balotesti, langa complexul Therme. Atractia este atat de puternica incat, la un moment dat, doua avioane pe zi aduceau vizitatori din Tel Aviv pentru sederi de trei-patru zile.
In acest context a plasat prefectul si cifra unei investitii private de circa 30 de milioane de euro in zona, pe care a calificat-o ca fiind sub asteptari raportat la dimensiunea economica a regiunii.
Pentru o economie regionala atat de dezvoltata, este investitie infima.
Turismul de sanatate, vazut prea ingust
Hopinca a criticat si felul in care este definit turismul balnear si de sanatate in Romania. Atunci cand vorbim despre acest segment, beneficiarii sunt vazuti aproape exclusiv ca oameni bolnavi, ceea ce restrange artificial piata. O abordare mai larga, axata pe produse turistice sustenabile construite in jurul resurselor termale, ar deschide un potential economic mult mai mare pentru Capitala si imprejurimi.
Dincolo de retorica, problema ramane practica: resursa exista in subsol, investitorii sunt deja in zona, iar orasul continua sa plateasca pentru o infrastructura energetica depasita. Trecerea de la diagnostic la proiecte concrete tine, asa cum a recunoscut chiar prefectul, de deciziile administratiei.
