România a stabilit vineri, 29 mai, la ora 11:19, un nou record absolut de producție instantanee de energie fotovoltaică: 2.529 MW, potrivit datelor Transelectrica. Este a doua oară în câteva zile când sistemul energetic național depășește pragul de 2.500 MW, prima borna fiind atinsă cu doar două zile înainte. Raportat la consum, energia solară acoperea în acel moment peste 60%, iar din totalul producției interne reprezenta circa 45%.
Cifrele confirmă transformarea rapidă a mixului energetic românesc, în care sursele regenerabile devin dominante pe timpul zilei, în condiții de cer senin. Pentru primari și manageri publici care urmăresc tranziția energetică locală, momentul este un reper relevant despre cât de departe a ajuns producția distribuită.
Prosumatorii, motorul recordului
Volumul uriaș de energie solară produs în orele de vârf solar se datorează în bună măsură sutelor de mii de prosumatori. Potrivit celor mai recente date, numărul lor a depășit 320.000, iar capacitatea instalată a sistemelor lor trece de 3.700 MW. La acestea se adaugă încă aproximativ 2.500 MW din parcuri fotovoltaice industriale.
Dacă se adaugă și producția eoliană, generarea instantanee din regenerabile ajungea la circa 3.500 MW, adică aproape două treimi din totalul sistemului. Surplusul a transformat România în exportator net, cu cantități care depășesc 2.000 MW la orele prânzului. Efectul direct asupra pieței este spectaculos: prețul energiei coboară la zero pe intervalul 12.00 - 16.00. Situația se inversează seara, când vârful de consum cere importuri de peste 2.000 MW.
Un sistem dezechilibrat și nuclearul oprit
Recordul solar se suprapune peste o situație tensionată în Sistemul Energetic Național. Pentru a treia săptămână consecutiv, sectorul nuclear este pe zero: Unitatea 2 de la Cernavodă se află în reparații după o defecțiune apărută brusc, iar Unitatea 1 este în revizia anuală programată. Este o premieră negativă, întrucât niciodată de la lansarea programului nuclear românesc reactoarele nu au lipsit din sistem atâtea zile la rând.
Sursele convenționale care pot funcționa în bandă sunt slab reprezentate, fie din cauza ecotaxelor și a obligațiilor din PNRR, în cazul termocentralelor pe cărbune, fie din motive conjuncturale, ca la Nuclearelectrica, fie pentru că regenerabilele le restrâng spațiul de piață în timpul zilei, ca la Hidroelectrica.
O echilibrare ar putea veni din acest an, odată cu intrarea în funcțiune a termocentralelor pe gaz de la Mintia și Iernut, care vor adăuga împreună 2.100 MW în bandă în sistem.
