Ministerul Energiei a respins cele două proiecte de reabilitare a sistemului de termoficare depuse de Municipiul București, invocând probleme grave de eligibilitate generate de o documentație întocmită necorespunzător. Decizia blochează, pentru moment, accesul capitalei la finanțarea europeană destinată modernizării infrastructurii de încălzire, într-un context în care rețeaua bucureșteană rămâne una dintre cele mai degradate din țară.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că ambele dosare au fost descalificate încă din faza de verificare a eligibilității, fără a mai ajunge în etapa de evaluare pe fond.
"Ambele proiecte au avut probleme grave de eligibilitate din cauza documentației întocmite necorespunzător", a declarat Sebastian Burduja.
Ce nu a fost în regulă
Cele două proiecte vizau apeluri distincte. În cazul proiectului de Tip A, Municipiul București nu a reușit să demonstreze eligibilitatea conform cerinței privind sistemul centralizat de alimentare cu energie termică (SACET).
Proiectul de Tip B a acumulat mai multe neconformități: lipsa unei hotărâri de aprobare a bugetului actualizat, o sumă solicitată care depășea pragul indicat în apel, documente care nu indicau corect beneficiarul și absența planului anual de tarife aprobat. Practic, dosarul nu întrunea condițiile administrative de bază pentru a putea fi luat în considerare.
Câți bani sunt în joc
Mizele financiare sunt semnificative. Pentru CET-urile din București erau alocate fonduri europene de 361 milioane euro, iar în apelul de Tip B mai erau disponibile încă 50 milioane euro. Respingerea celor două proiecte înseamnă că aceste resurse rămân, deocamdată, neaccesate de către capitală.
Situația este cu atât mai sensibilă cu cât datoriile Municipiului București către ELCEN, principalul producător de energie termică pentru oraș, depășesc 1 miliard de lei. Modernizarea rețelei prin fonduri europene era văzută tocmai ca o soluție pentru a reduce pierderile și a stabiliza un sistem cronic subfinanțat.
Reacția ministrului
Burduja a criticat incapacitatea administrativă de a valorifica finanțarea disponibilă, subliniind paradoxul că cel mai mare oraș al țării nu reușește să atragă bani europeni pregătiți pentru el.
"Este inacceptabil ca cel mai mare oraș din România, motorul economic principal al țării, să nu poată atrage acești bani."
Pentru bucureșteni, deznodământul tehnic al acestor dosare are consecințe foarte concrete: fără reabilitarea rețelei de termoficare, pierderile pe traseu și avariile recurente rămân regula, iar presiunea pe bugetul local crește odată cu datoriile către ELCEN. Refacerea documentației și redepunerea proiectelor devin acum testul real al capacității administrative a capitalei.
