Ministerul Energiei a respins cele doua proiecte de reabilitare a sistemului de termoficare depuse de Municipiul Bucuresti, invocand probleme grave de eligibilitate generate de o documentatie intocmita necorespunzator. Decizia blocheaza, pentru moment, accesul capitalei la finantarea europeana destinata modernizarii infrastructurii de incalzire, intr-un context in care reteaua bucuresteana ramane una dintre cele mai degradate din tara.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat ca ambele dosare au fost descalificate inca din faza de verificare a eligibilitatii, fara a mai ajunge in etapa de evaluare pe fond.
"Ambele proiecte au avut probleme grave de eligibilitate din cauza documentatiei intocmite necorespunzator", a declarat Sebastian Burduja.
Ce nu a fost in regula
Cele doua proiecte vizau apeluri distincte. In cazul proiectului de Tip A, Municipiul Bucuresti nu a reusit sa demonstreze eligibilitatea conform cerintei privind sistemul centralizat de alimentare cu energie termica (SACET).
Proiectul de Tip B a acumulat mai multe neconformitati: lipsa unei hotarari de aprobare a bugetului actualizat, o suma solicitata care depasea pragul indicat in apel, documente care nu indicau corect beneficiarul si absenta planului anual de tarife aprobat. Practic, dosarul nu intrunea conditiile administrative de baza pentru a putea fi luat in considerare.
Cati bani sunt in joc
Mizele financiare sunt semnificative. Pentru CET-urile din Bucuresti erau alocate fonduri europene de 361 milioane euro, iar in apelul de Tip B mai erau disponibile inca 50 milioane euro. Respingerea celor doua proiecte inseamna ca aceste resurse raman, deocamdata, neaccesate de catre capitala.
Situatia este cu atat mai sensibila cu cat datoriile Municipiului Bucuresti catre ELCEN, principalul producator de energie termica pentru oras, depasesc 1 miliard de lei. Modernizarea retelei prin fonduri europene era vazuta tocmai ca o solutie pentru a reduce pierderile si a stabiliza un sistem cronic subfinantat.
Reactia ministrului
Burduja a criticat incapacitatea administrativa de a valorifica finantarea disponibila, subliniind paradoxul ca cel mai mare oras al tarii nu reuseste sa atraga bani europeni pregatiti pentru el.
"Este inacceptabil ca cel mai mare oras din Romania, motorul economic principal al tarii, sa nu poata atrage acesti bani."
Pentru bucuresteni, deznodamantul tehnic al acestor dosare are consecinte foarte concrete: fara reabilitarea retelei de termoficare, pierderile pe traseu si avariile recurente raman regula, iar presiunea pe bugetul local creste odata cu datoriile catre ELCEN. Refacerea documentatiei si redepunerea proiectelor devin acum testul real al capacitatii administrative a capitalei.
