Consiliul General al Municipiului București a aprobat marți, 5 mai 2026, bugetul Capitalei pentru acest an: 8,5 miliarde de lei, cu 16% mai mult decât în 2025. Documentul a trecut cu 48 de voturi pentru și 5 abțineri, după o aprobare care a venit cu întârziere față de calendarul obișnuit. Pentru un oraș care administrează simultan transportul public, termoficarea și un fond imobiliar vulnerabil la cutremure, alocarea pe acest an arată o încercare de a muta greutatea dinspre cheltuielile curente spre investiții.

Unde merg banii

Din totalul de 8,5 miliarde lei, 2,7 miliarde sunt destinate investițiilor, iar 4 miliarde acoperă cheltuielile de funcționare. Subvențiile însumează 2,59 miliarde lei, împărțite între transportul public, care primește 1,37 miliarde lei, și termoficare, cu 1,21 miliarde lei. Aceste două servicii rămân cele mai costisitoare obligații recurente ale administrației, iar nivelul subvențiilor reflectă cât de dependente sunt de bugetul local pentru a funcționa la tarife accesibile.

Proiectele mari ale anului

Pe partea de investiții, trei direcții concentrează cele mai consistente sume. Modernizarea sistemului de termoficare primește peste 1 miliard de lei, o prioritate pentru o rețea cu pierderi mari și avarii frecvente în sezonul rece. Rețeaua de tramvai beneficiază de aproape 1 miliard de lei, semnal pentru continuarea reabilitării liniilor și a parcului de vehicule. Consolidarea antiseismică a clădirilor are alocate 198 de milioane de lei, o sumă modestă raportată la dimensiunea problemei, dar care menține programul activ.

Mai puțină funcționare, mai multă investiție

Primarul general Ciprian Ciucu a subliniat că adoptarea bugetului era necesară după o perioadă de incertitudine.

Este important că avem, în sfârșit, un buget aprobat, chiar dacă a venit târziu.

Direcția pe care administrația spune că vrea să o urmeze este reducerea cheltuielilor curente în favoarea proiectelor de capital.

Vrem să scădem cheltuielile de funcționare și să creștem investițiile.

Echilibrul dintre cele 4 miliarde de funcționare și cele 2,7 miliarde de investiții arată însă cât de greu se mișcă o structură bugetară dominată de servicii esențiale. Pentru un oraș care își propune să devină mai eficient și mai bine întreținut, raportul dintre cei doi poli va fi testul real al execuției din acest an.