Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) și Fundația Progress au semnat un protocol de colaborare menit să accelereze digitalizarea administrației și, în același timp, să folosească serviciile publice ca instrument de incluziune digitală pentru categoriile vulnerabile din România. Parteneriatul mută discuția despre digitalizare dincolo de infrastructură și platforme, spre întrebarea practică: cine rămâne în urmă atunci când statul trece online și cum pot funcționarii publici să îi ajute.
Un parteneriat axat pe oameni, nu doar pe platforme
Protocolul pune accentul pe modernizarea competențelor în sectorul public, dar cu o țintă socială clară. Printre obiectivele asumate se numără facilitarea incluziunii digitale pentru persoanele vulnerabile și dezvoltarea unor programe de formare care să permită angajaților din sectorul public să ofere suport calificat persoanelor cu competențe digitale minime din mediul rural și urban mic.
Documentul prevede și sprijinirea funcționarilor publici în dobândirea de cunoștințe în domeniul dezvoltării comunitare și al măsurării impactului social al politicilor pe care le implementează. Nu în ultimul rând, cele două părți își propun promovarea reciprocă a activităților care susțin utilizarea instrumentelor digitale pentru incluziune în administrația publică.
facilitarea incluziunii digitale pentru categoriile de persoane vulnerabile
Ce aduce Fundația Progress la masă
Fundația Progress, cu sediul la Bistrița, este o organizație înființată în 1996, care din 2009 și-a concentrat activitatea pe componenta digitală. Experiența sa în teren dă greutate parteneriatului: în ultimii ani, peste 20.000 de copii au participat la programele fundației, iar peste 500 de bibliotecari, profesori și funcționari din administrația locală au beneficiat de cursurile sale.
Această expertiză în lucrul direct cu comunitățile - inclusiv prin rețeaua de biblioteci publice, un punct de contact tradițional pentru persoanele fără acces facil la tehnologie - completează rolul ANFP de formare și coordonare a funcției publice.
De la digitalizare la incluziune
Logica protocolului este că digitalizarea serviciilor publice creează valoare doar dacă cetățenii o pot folosi. Pentru segmentele cu acces limitat la tehnologie, ghișeul fizic și omul din spatele lui rămân esențiale în tranziția spre online. Pregătirea funcționarilor publici pentru a oferi acest sprijin de proximitate devine, astfel, o piesă din strategia de digitalizare a statului.
Rămâne de văzut cum se traduce protocolul în programe concrete de formare și în câți funcționari publici ajung efectiv să fie instruiți. Documentul stabilește cadrul de cooperare; impactul real se va măsura în comunitățile mici, acolo unde diferența dintre incluziune și excluziune digitală este resimțită cel mai direct.
