După un maraton legislativ și după includerea în noul Cod Silvic a interdicției de exploatare a pădurilor din Ilfov, proiectul Centurii Verzi București-Ilfov intră în etapa operațională. Consiliul General al Municipiului București a adoptat joi, în unanimitate, protocolul care permite elaborarea și implementarea Planului Operațional al Centurii Verzi - documentul ce mută inițiativa din faza legislativă în cea de implementare. Toate grupurile politice au votat „pentru", în total 47 de voturi.

După vot, protocolul de colaborare a fost semnat într-o conferință de presă de Alex Găvan, conservaționist și alpinist de mare altitudine, președinte al Fundației Centura Verde și inițiator al proiectului, alături de Stelian Bujduveanu (PNL), primar general interimar, și Lucian Judele (USR), administratorul public. Fundația Centura Verde și Primăria Capitalei sunt parteneri în dezvoltarea planului.

Ce urmează: Planul Operațional și fundația de 26.000 de hectare

Votul din CGMB deschide etapa în care va fi elaborat Planul Operațional, documentul strategic ce va stabili traseele, zonele de reconectare ecologică, noile păduri care urmează să fie plantate, spațiile protejate și calendarul de implementare. Întrebat pe unde va trece efectiv centura, Alex Găvan a transmis că răspunsul nu poate fi dat înainte de analiza tehnică, dar a indicat punctul de plecare.

O întrebare legitimă pe care o primim mereu este: pe unde va trece Centura Verde? În acest moment, răspunsul este unul singur: prin toate cele 26.000 de hectare pe care le-am ocrotit prin noul Cod Silvic. Aceasta este fundația viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.

Găvan a subliniat miza largă a proiectului, pe care îl descrie drept o inițiativă de sănătate publică: „Este cea mai mare infrastructură verde din România și va avea impact asupra vieții a peste 10 milioane de oameni." Pentru coordonarea lucrărilor, PMB și Fundația vor constitui un Comitet de Coordonare, în care vor lucra împreună experții Primăriei, ai Consiliului Județean Ilfov și ai Fundației.

Sprijin politic și modele internaționale

Primarul general interimar Stelian Bujduveanu a prezentat momentul drept unul „istoric pentru București", afirmând că este pentru prima dată în peste 15 ani când Capitala face un pas real în direcția dezvoltării celui mai important plămân verde al orașului.

Mă bucur că am putut aduce această schimbare și că societatea civilă și administrația publică lucrează împreună. Sunt momente pe care un oraș nu și le poate permite să le rateze.

Premierul Ilie Bolojan a transmis, prin consilierul de stat Oana Cambera, un mesaj de susținere, salutând „trecerea proiectului Centura Verde din stadiul de act normativ în cel de implementare" ca un pas către orașe mai sănătoase și reziliente. Inițiatorii au comparat pentru prima dată proiectul cu modelul Ontario din Canada și cu zonele verzi periurbane din Viena.

Tensiuni în Consiliu, dar consens final

Deși votul final a fost masiv favorabil, dezbaterea nu a fost lipsită de tensiuni. PSD a propus un amendament privind componența politică a comitetului, retras ulterior după ce Găvan a avertizat asupra riscului politizării unui proiect tehnic. În paralel, se discută și trecerea Pădurii Băneasa, atât pe partea din București, cât și pe cea din Ilfov, în statutul de arie naturală protejată.