Primăria Municipiului București pregătește, în bugetul pentru anul 2026, alocarea sumei de 10,5 milioane de lei - aproximativ 2 milioane de euro - pentru realizarea Registrului Verde, documentul obligatoriu prin lege care ar trebui să țină evidența completă a spațiilor verzi din oraș. Este un instrument pe care toate municipalitățile din România sunt obligate să îl mențină, dar pe care Capitala nu îl are într-o formă funcțională, deși legislația îl impune de ani de zile.
Un instrument cerut de lege, dar rămas pe hârtie
Conform reglementărilor, Registrul Verde trebuie să cuprindă o bază de date detaliată privind arborii și celelalte elemente de vegetație din intravilan, cu informații precum amplasamentul, specia, dimensiunile, starea de sănătate și intervențiile efectuate de-a lungul timpului. Dincolo de copaci, evidența ar trebui să includă arbuștii, gazonul și rețelele de irigații, oferind administrației o imagine reală asupra patrimoniului vegetal pe care îl gestionează.
Versiunea existentă a registrului, construită între 2009 și 2013, este considerată depășită și incompletă. Lipsa unui instrument actualizat a avut și consecințe directe: în 2020, Garda Națională de Mediu a sancționat municipalitatea pentru nerespectarea obligațiilor legate de evidența spațiilor verzi.
De ce contează baza de date
Specialiștii subliniază că un registru funcțional nu este o simplă formalitate administrativă, ci fundamentul deciziilor privind îngrijirea și dezvoltarea spațiilor verzi. Fără o evidență exactă, alocările bugetare pentru întreținere, plantări sau reabilitări se fac fără un suport real de date.
Peisagista Diana Culescu explică utilitatea unui astfel de instrument:
Registrul este important pentru că el ne oferă informații despre absolut toate elementele care sunt într-un parc.
În lipsa acestor informații, administrația nu poate ști cu precizie câte echipamente de irigații are sau ce buget este necesar pentru întreținerea reală a parcurilor.
Modelul orașelor europene
În orașele europene, registrele verzi funcționale stau la baza strategiilor de dezvoltare urbană, fiind folosite pentru a planifica pe termen lung gestionarea vegetației și a infrastructurii din parcuri. Pentru București, finalizarea acestui proiect ar însemna trecerea de la decizii luate fără date la o administrare bazată pe inventarul real al spațiilor verzi - cu condiția ca, de această dată, implementarea să nu mai fie marcată de întârzierile din trecut.
