Orașul Sântana, din județul Arad, pregătește renunțarea la gaz pentru încălzirea celor mai importante clădiri publice și trecerea la energie geotermală. Administrația locală vrea să exploateze rezervorul de apă termală aflat sub oraș și să folosească această căldură pentru primărie, școală și liceu. Proiectul are o valoare totală de peste 28 de milioane de lei, din care 27,5 milioane provin din finanțare europeană, iar contribuția locală este de 563.000 de lei.

Primarul Daniel Tomuța descrie investiția ca pe o oportunitate dată de subsolul localității.

Sântana are șansa de a sta pe un imens rezervor de apă termală.

Cum funcționează sistemul

Inima proiectului este un foraj de extracție de 1.200 de metri adâncime, care aduce la suprafață apa termală. Din punctul de captare, apa va fi transportată printr-o rețea de conducte de 2,7 kilometri, iar distribuția energiei termice către clădiri se va face printr-o rețea suplimentară de 2,2 kilometri.

Pentru a păstra echilibrul rezervorului geotermal, sistemul include și un al doilea foraj, de injecție, prin care apa termală deja folosită este returnată în subsol. Este o soluție în circuit care evită epuizarea resursei și problemele legate de eliminarea apei uzate.

Trei clădiri scoase de pe gaz

În prima fază, geotermia va alimenta trei dintre cele mai importante imobile publice din oraș: primăria, Școala Gimnazială „Sfânta Ana” și Liceul Tehnologic „Ștefan Hell”. Mizele sunt atât financiare, cât și de independență energetică.

Vom reuși să furnizăm apa caldă și energia termică pentru câteva dintre cele mai importante clădiri publice din oraș.

Administrația estimează că, odată scoase de pe gaz, aceste clădiri vor genera cheltuieli de încălzire mai mici. Implementarea proiectului era preconizată să înceapă din toamna anului 2023.

Un model deja testat în județ

Sântana nu pornește pe un teren necunoscut. În același județ, orașul Pecica folosește deja apă geotermală cu o temperatură de circa 50 de grade Celsius pentru a încălzi 13 clădiri publice, într-un sistem realizat cu o investiție de 26 de milioane de lei. Exemplul de la Pecica arată că modelul este fezabil la scara unui oraș mic din vestul țării, unde resursa geotermală este abundentă.

Pentru localitățile cu acces la apă termală, geotermia devine astfel o alternativă concretă la gazul natural, cu efecte directe pe factura instituțiilor publice și pe reducerea dependenței de combustibili fosili.