România face un pas major spre digitalizarea controlului la frontieră. De pe 10 aprilie 2026, țara noastră aplică, alături de alte 28 de state europene, Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry-Exit System, EES), un mecanism care înlocuiește ștampila clasică din pașaport cu o evidență digitală a trecerilor. Noua procedură, prevăzută de Regulamentul UE 2017/2226, vizează cetățenii din afara Uniunii Europene care trec prin frontierele externe ale spațiului european.
Cum funcționează înregistrarea biometrică
La prima intrare în spațiul acoperit de EES, călătorii din state non-UE trebuie să furnizeze date biometrice: imagine facială și amprente. Aceste informații sunt stocate într-o bază de date comună, comună tuturor statelor participante, iar ștampila aplicată manual de polițistul de frontieră devine istorie.
La trecerile ulterioare, sistemul recunoaște automat călătorul deja înregistrat, fără a relua întreaga procedură. EES ține evidența datelor de intrare și de ieșire și calculează durata șederii, urmărind respectarea regulii de 90 de zile dintr-o perioadă de 180 de zile. Depășirile sunt detectate automat, iar datele sunt păstrate aproximativ 3 ani pentru călătorii obișnuiți.
Ce se schimbă pentru români și pentru vizitatori
Pentru cetățenii români și pentru cei ai Uniunii Europene care circulă în interiorul spațiului UE și Schengen nu apar modificări vizibile, întrucât acolo nu se aplică controale de frontieră. Schimbările se simt la frontierele externe, unde procedurile devin mai stricte și unde, în prima perioadă, timpii de așteptare ar putea crește din cauza înregistrării biometrice.
Vizitatorii din afara Uniunii sunt cei mai afectați. Britanicii și americanii, de pildă, vor fi amprentați și fotografiați la intrare. În cazul unui cetățean american care intră prin Franța, înregistrarea se face în Franța, însă ieșirea din UE poate fi consemnată la orice frontieră a spațiului.
Cine aplică sistemul
EES devine operațional simultan în cele 27 de state membre care îl folosesc, la care se adaugă Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Pentru România, sistemul se aplică la frontierele externe, cu state precum Serbia, Republica Moldova și Turcia, dar nu și la granițele interne din spațiul Schengen.
Accesul la date este rezervat autorităților competente, precum poliția de frontieră și serviciile de imigrare, în timp ce structurile de securitate pot consulta informațiile doar în condiții stricte, pentru combaterea terorismului sau a infracțiunilor grave.
La prima intrare, cetățenii din afara UE trebuie să furnizeze imagine facială și amprente, înregistrările digitale înlocuind ștampilele din pașaport.
Trecerea la frontiera digitală marchează una dintre cele mai ample reforme administrative ale spațiului european din ultimii ani, cu efecte directe asupra modului în care sunt gestionate fluxurile de călători la nivelul întregii Uniuni.
