La aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, România nu dispune încă de o semnătură electronică cu adevărat liberalizată și funcțională pentru cetățeni și companii, iar sistemul de identitate electronică rămâne departe de a fi un instrument de uz cotidian. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a recunoscut public, la o reuniune a mediului de afaceri, gravitatea blocajului, semnalând o ruptură între discursul despre digitalizare și realitatea din instituțiile statului.
Această situație reprezintă un eșec de guvernanță, un eșec managerial și un eșec de implementare.
Un instrument prevăzut în lege, dar greu de accesat
Semnătura electronică calificată există în legislația românească de ani buni, odată cu transpunerea Regulamentului european eIDAS, care garantează la nivel teoretic echivalența juridică între semnătura electronică calificată și cea olografă. În practică, accesul rămâne limitat de costuri, birocrație și lipsa unei viziuni coerente.
Un episod relevant a fost amânarea obligativității depunerii declarațiilor de avere și interese exclusiv cu semnătură electronică calificată. Guvernul a admis atunci că nu există infrastructură, că majoritatea funcționarilor nu dețin semnătură digitală, iar instituțiile nu au bani să o cumpere. În 2022, doar 16% dintre declarațiile transmise prin platforma e-DAI erau semnate electronic calificat - un indicator care arată cât de departe este administrația de o adopție reală a acestui instrument.
Presiunea europeană și proiectele interne
În plan european, România riscă să fie prinsă pe picior greșit. Din 2026, Uniunea Europeană pregătește portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet), o aplicație unică ce va permite cetățenilor să își dovedească identitatea, să semneze documente și să acceseze servicii publice sau private oriunde în UE, în condiții standardizate de securitate. Etapa eIDAS 2 cere statelor membre nu doar legislație, ci și sisteme tehnice interoperabile și o ofertă competitivă de servicii de încredere.
Pe plan intern, proiectul noilor cărți electronice de identitate și integrarea aplicației ROeID ar trebui să creeze baza pentru identitatea digitală și semnătura electronică a cetățenilor. Obiectivul asumat este ca milioane de români să aibă noul act până în 2026, însă trecerea la buletinele electronice avansează greu, între blocaje tehnice, licitații întârziate și reticențe politice.
2026, anul de calibrare
Ministrul Economiei descrie 2026 ca pe un an de calibrare pentru proiectele care ar trebui să livreze rezultate concrete în 2027, inclusiv în zona digitalizării economie-administrație. La preluarea mandatului, Darău avertizase deja asupra mizei.
Fără digitalizare reală și eficientă pierdem enorm de mult potențial, resurse și bani publici.
Oficialul recunoaște însă că drumul va fi dificil și că așteptările trebuie temperate. În timp ce alte țări testează deja scenarii în care cetățenii semnează contracte, acte notariale sau documente administrative direct din telefon, România încă își regândește normele, își construiește nodul eIDAS și își ajustează platformele publice pentru a putea vorbi, în mod real, despre identitate digitală pentru toți, nu doar pentru o nișă de utilizatori avansați.
