Digitalizarea administrației locale rămâne neuniformă în România, dar cifrele unui furnizor de software arată că tot mai multe instituții renunță la dosarul de hârtie. Regista, platforma de registratură electronică și servicii digitale pentru sectorul public, a anunțat că a ajuns la 1.200 de clienți instituționali la finalul anului 2023, cu 30% mai mulți față de anul anterior.
La finele anului 2023, Regista a ajuns la 1200 de clienți instituționali de pe teritoriul țării, în creștere cu 30% față de anul 2022.
Creșterea bazei de clienți s-a reflectat și în rezultatele financiare: veniturile companiei au urcat cu 51% comparativ cu 2022. Pe lângă administrațiile publice, platforma a fost adoptată și de peste 200 de școli și instituții din educație, un segment în expansiune cu 73% față de anul precedent.
Ce module folosesc instituțiile
Datele furnizorului oferă o radiografie a felului în care instituțiile românești își mută procesele în mediul digital. Registratura electronică rămâne nucleul: este folosită de toți cei 1.200 de clienți și reprezintă, în practică, poarta de intrare pentru gestionarea documentelor.
Dincolo de acest modul de bază, adoptarea se subțiază. Funcția de e-guvernare, care permite interacțiunea online dintre cetățean și instituție, este folosită de 68% dintre clienți. Modulul de verificare a identității, lansat abia în 2023, a fost adoptat surprinzător de repede - peste 48% dintre instituții îl folosesc deja pentru identificarea persoanelor la sediul instituției.
La polul opus se află plățile online, prezente la doar 9% dintre clienți. Diferența arată că, deși documentele se digitalizează relativ ușor, integrarea fluxurilor financiare cu cetățeanul rămâne pasul cel mai greu de făcut pentru administrația locală.
Harta digitalizării, dezechilibrată
Distribuția geografică a adoptării confirmă că progresul nu ține neapărat de mărimea sau bugetul unei zone. Cel mai digitalizat județ este Ialomița, unde 59% dintre instituțiile publice folosesc platforma, urmat de Teleorman și Brăila.
Sunt județe fără o pondere economică semnificativă la nivel național, ceea ce sugerează că digitalizarea administrației depinde mai degrabă de decizia locală și de un furnizor activ în teritoriu decât de resursele financiare. Pentru restul țării, marja de creștere rămâne uriașă - chiar și liderul clasamentului nu acoperă încă două treimi dintre instituțiile proprii.
