Regenerarea râului Dâmbovița revine pe agenda Consiliului General al Municipiului București (CGMB), de această dată sub forma unui demers administrativ concret: elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru întregul coridor al râului. Proiectul a fost adoptat cu 37 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 10 abțineri, deschizând cadrul de reglementare pentru intervențiile asupra unui spațiu pe care numeroase autorități îl revendică, dar pe care nimeni nu îl coordonează unitar.
Un canal betonat de 17 kilometri
În prezent, Dâmbovița este un canal segmentat de aproximativ 17 kilometri, în formă de cuvă complet betonată, acoperit doar în zona Pieței Unirii. De-a lungul traseului se află zone și clădiri de importanță arhitecturală care rămân nevalorificate: Lacul Morii, Institutele de Biologie, Universitatea Politehnica București, C.E.T. Grozăvești, Grădina Botanică, Opera Națională, Parcul Izvor, Centrul Vechi, Piața Unirii, Biblioteca Națională și Parcul Natural Văcărești.
PUZ-ul își propune să transforme acest culoar dintr-o barieră tehnică într-un liant urban. Documentul de hotărâre formulează obiectivul ca fiind:
transformarea coridorului râului într-un element unificator al zonelor traversate și generator de activități de interes public
Ce prevede planul
Dincolo de amenajarea estetică, PUZ-ul pune accent pe creșterea rezilienței la schimbările climatice, pe crearea de zone cu nivel scăzut de emisii și pe soluții bazate pe natură. Sunt vizate, în paralel, funcționarea în siguranță a lucrărilor hidrotehnice și coerența amenajărilor spațiilor publice de pe maluri.
Mecanismul ales este un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, gândit să degreveze financiar autoritățile locale. Alături de Primăria Municipiului București (PMB) și de minister, în proiect este implicată și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), semn că abordarea este una metropolitană, nu strict municipală.
Un dosar vechi, cu mulți actori
Demersul nu pornește de la zero. Primul pas a fost organizarea, în mai 2022, a unui grup tehnic care a reunit reprezentanți din Prefectura Municipiului București și Județul Ilfov, Apele Române, Registrul Urbaniștilor din România, Inspectoratul în Construcții, Metrorex, Apa Nova, primăriile București, Chiajna, Popești-Leordeni și Glina, dar și Ordinul Arhitecților și Asociația Ivan Patzaichin.
Tocmai numărul mare de instituții cu responsabilități pe Dâmbovița explică nevoia unui instrument de urbanism unitar: fără un PUZ care să armonizeze intervențiile, proiectele individuale riscă să rămână fragmentate. Interesul public pentru malurile râului are însă rădăcini mai vechi - încă din 2013, Asociația Ivan Patzaichin Mila 23 a organizat primele plimbări gratuite cu ambarcațiuni ușoare pe Dâmbovița. Articolul-sursă nu menționează costuri sau termene concrete de implementare.
