Primăria Capitalei vrea să transforme malurile Dâmboviței dintr-un culoar utilitar într-un element coerent al orașului. Pentru asta, administrația propune un parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal dedicat întregului coridor al râului, sub denumirea "Regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmbovița - Plan Dâmbovița 2050". Inițiativa a fost adusă în dezbaterea Consiliului General al Capitalei.

Un coridor care leagă cinci sectoare și trei localități

Aria vizată nu se oprește la limitele administrative ale Bucureștiului. Coridorul Dâmboviței traversează sectoarele 1, 3, 4, 5 și 6, dar planul include și localitățile învecinate Chiajna, Popești Leordeni și Glina. Această abordare metropolitană presupune coordonarea mai multor actori: pe lângă Primărie și minister, în ecuație intră Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București, Administrația Națională Apele Române, Apa Nova, Metrorex și Ordinul Arhitecților din România.

Ideea centrală este ca râul să devină, potrivit documentului, un:

element unificator al zonelor traversate și generator de activități de interes public

cu alte cuvinte, o coloană vertebrală verde care să cuseze la loc țesutul urban fragmentat de-a lungul apei.

Spații verzi, circulații reorganizate și soluții bazate pe natură

Obiectivele anunțate vizează reorganizarea circulațiilor, extinderea suprafețelor plantate și revitalizarea spațiilor publice și a zonelor construite adiacente. Planul mai prevede crearea unor zone cu emisii scăzute și introducerea de soluții bazate pe natură pentru gestionarea apei și a microclimatului urban.

Documentația se sprijină pe exemple deja implementate în alte capitale europene. Sunt citate orașe precum Aarhus, Milano, Breda, Ljubljana, Oslo și Viena, unde intervențiile asupra râurilor urbane au demonstrat beneficii pentru calitatea vieții și pentru atractivitatea zonelor adiacente.

De la grup tehnic la plan urbanistic

Proiectul nu pornește de la zero. Un grup tehnic dedicat a fost constituit încă din mai 2022, iar pasul propus acum - colaborarea formală cu Ministerul Dezvoltării - urmărește să transforme aceste lucrări preliminare într-un instrument de planificare cu valoare juridică. Un PUZ aprobat ar oferi cadrul prin care intervențiile punctuale, deseori necorelate, să fie aliniate la o viziune unitară pe termen lung, cu orizont 2050.

Pentru un oraș în care malurile Dâmboviței au rămas mult timp un spațiu neutilizat, mărginit de bulevarde aglomerate, miza este una de fond: dacă regenerarea va trece de stadiul de plan, ea ar putea redefini relația Bucureștiului cu propriul râu.