Oradea continua sa parieze pe implicarea directa a locuitorilor in deciziile de cheltuire a banilor publici. Odata cu prezentarea bugetului anual, municipalitatea a anuntat o noua sesiune de bugetare participativa, pentru care a rezervat 1,5 milioane de lei. Este vorba despre mecanismul prin care cetatenii propun proiecte pentru orasul lor, iar comunitatea decide prin vot care dintre ele primesc finantare de la primarie.
Suma alocata acum este mai mica decat la editiile anterioare, un semnal ca administratia recalibreaza programul dupa primele runde. Chiar daca anvelopa financiara s-a redus, instrumentul ramane unul dintre cele mai vizibile exemple de guvernare participativa din administratiile locale romanesti.
Ce s-a intamplat cu proiectele deja votate
Bilantul primelor doua sesiuni arata atat reusite, cat si limite. Din cele 20 de proiecte propuse si aprobate de orasenii Oradei, 9 au fost deja finalizate, iar alte 4 se afla in faza de documentatie sau de licitatie, printre care parcarea Spitalului Judetean si Parcul Petofi. Un proiect a fost abandonat, fiind considerat nefezabil.
In primele doua sesiuni de bugetare participativa, din cele 20 de proiecte, avem noua finalizate.
Restul initiativelor au ramas in urma din cauza unor complicatii juridice, administrative sau legate de proprietatea asupra terenurilor. Printre cazurile blocate se numara amenajarea cimitirului neolog evreiesc si extinderea unor obiective unde autoritatile locale depind de avize sau de alte institutii.
De ce conteaza pentru un oras smart
Bugetarea participativa transforma locuitorul dintr-un simplu beneficiar de servicii intr-un co-decident asupra modului in care se cheltuie banul public. Pentru un oras care isi propune sa fie smart, valoarea nu sta doar in suma, ci in transparenta procesului: propunerile sunt publice, votul este deschis, iar stadiul fiecarui proiect poate fi urmarit de comunitate.
Tocmai de aceea bilantul mixt este util. Cele 17 proiecte aprobate anterior si incluse in bugetul anual pentru continuare arata ca administratia isi asuma implementarea pe termen lung, iar proiectele blocate dezvaluie unde se impotmoleste de obicei o idee buna: in documentatii, avize si chestiuni de proprietate. Pentru editiile viitoare, gestionarea acestor blocaje devine la fel de importanta ca selectia ideilor.
