Bucureștiul are pe hârtie o ambiție clară pentru bicicliști: 150 de kilometri de rețea velo principală în cinci ani și aproximativ 400 de kilometri de rețea secundară într-un orizont de zece ani. Cifrele fac parte din Masterplanul velo, prezentat în august 2024 de firma FIP Consulting, prin reprezentantul Radu Andronic, alături de oficiali ai Primăriei Capitalei. Punctul de plecare este însă modest: orașul dispune în prezent de doar 25 de kilometri de piste funcționale.
Două etape, un orizont de zece ani
Planul este structurat pe două faze. Prima vizează coloana vertebrală a sistemului - cei 150 de kilometri de rețea principală, gândiți pentru a fi realizați în primii cinci ani. A doua etapă adaugă circa 400 de kilometri de rețea secundară, care să conecteze cartierele și să închidă golurile, pe un termen total de zece ani.
Miza, în viziunea consultantului, este transformarea modului în care se deplasează bucureștenii.
Dacă reușim să implementăm tot în zece ani, ar fi fantastic, am deveni un fel de nou Amsterdam sau un nou Paris.
Costuri și o abordare integrată
Estimarea financiară comunicată este de aproximativ 2 milioane de euro pe kilometru de infrastructură velo. Pentru o rețea care însumează sute de kilometri, vorbim despre o investiție de anvergură, ce va depinde de surse de finanțare consistente și de o coordonare strânsă între administrație și proiectanți.
Arhitectul-șef al Capitalei, Matei Damian, a insistat asupra coerenței proiectului, pentru a evita greșelile din trecut, când pistele apăreau fragmentat, fără legătură între ele.
Ne dorim o abordare strategică, integrată pentru tot Bucureștiul, evitând situațiile în care pistele nu duc nicăieri.
La prezentare au participat și alți reprezentanți ai municipalității, printre care directorul de investiții Cătălin Aflat. Mesajul transmis a fost că rețeaua nu trebuie privită ca o sumă de tronsoane izolate, ci ca un sistem unitar la scara întregului oraș.
Distanța dintre plan și teren
Comparația cu cei 25 de kilometri funcționali de astăzi arată cât de mare este saltul propus. Masterplanul velo rămâne, pentru moment, un document de planificare: ritmul efectiv de execuție, sursele de bani și capacitatea administrativă vor decide dacă Bucureștiul ajunge mai aproape de modelul orașelor europene prietenoase cu bicicleta sau dacă cifrele rămân pe hârtie. Pentru un oraș dominat de trafic auto, o rețea coerentă de sute de kilometri ar însemna o schimbare reală în mobilitatea urbană.
