Romania are, de la jumatatea lui 2023, o lege care spune negru pe alb cum ar trebui sa arate mobilitatea in orasele mari: mai putine masini poluante in centru, transport public prioritizat si trafic gestionat digital. Legea 155/2023 fixeaza termene concrete care incep din 2025, insa multe dintre obligatii risca sa ramana pe hartie, pentru ca textul a fost adoptat fara nicio sanctiune pentru primarii care le ignora.
Zone cu emisii reduse pana in mai 2025
Cea mai vizibila obligatie tine de calitatea aerului. Treisprezece municipii - Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Pitesti, Ploiesti si Timisoara - trebuie sa instituie zone cu nivel scazut de emisii pana in mai 2025, adica la cel mult doi ani de la intrarea legii in vigoare.
In aceste zone, accesul autovehiculelor poluante poate fi restrictionat sau taxat. Iar banii nu pot fi cheltuiti oricum: 75% din veniturile colectate trebuie sa mearga catre investitii in protectia mediului.
Benzi dedicate si standarde pentru transportul public
A doua mare obligatie vizeaza transportul public. Pana la 1 noiembrie 2026, toate municipiile resedinta de judet trebuie sa amenajeze benzi dedicate pe liniile unde viteza medie scade sub 15 km/h - exact tronsoanele unde tramvaiul sau autobuzul ramane blocat in trafic alaturi de masini.
Pentru Bucuresti si municipiile de rang I, legea merge mai departe si fixeaza tinte de acoperire: 90% din terenurile rezidentiale sa aiba acces pietonal la transport public, statii amplasate la maximum 400 de metri una de alta si 60% din populatie la sub 500 de metri de o linie cu frecventa de 20 de minute. Pana la 31 decembrie 2027 se adauga si sistemele inteligente de transport - management al traficului, prioritizare pentru transportul public, gestiunea parcarilor si bilete electronice.
Masurile pe care primarii le ocolesc
Problema, semnalata in analiza HotNews, nu este lipsa de reglementare, ci lipsa de asumare. Descurajarea traficului auto poluant, prioritizarea transportului public, pistele pentru biciclete si protectia pietonilor sunt masurile cele mai des evitate de decidentii locali, din teama de a deranja soferii - care sunt si alegatori.
Slabiciunea de fond este chiar in textul legii. Guvernul a eliminat dispozitia care prevedea pierderea finantarii europene pentru autoritatile care nu se conformeaza, asa ca legea a ramas practic fara sanctiuni. Singura conditie ferma de la 1 noiembrie 2026 este ca orasele sa detina un plan de mobilitate urbana durabila - un document, nu neaparat o transformare reala a strazii.
