Camera Deputatilor a adoptat o noua lege a semnaturii electronice, care inlocuieste actul normativ in vigoare din 2001. Votul, dat pe 18 iunie 2024 cu 265 de voturi pentru, incheie un proces legislativ inceput in 2017 si aduce in sfarsit cadrul romanesc in acord cu standardul european care guverneaza identitatea digitala in Uniune. Pana acum, semnatura electronica era reglementata la noi de Legea 455/2001, un text vechi de 23 de ani, scris cu mult inaintea serviciilor digitale de astazi.
Ce se schimba
Noua lege adapteaza legislatia nationala la Regulamentul european 910/2014, cunoscut sub numele de eIDAS, adoptat la nivelul Uniunii in urma cu peste zece ani. Practic, Romania alinia acum regulile interne la un standard pe care restul blocului comunitar il aplica de un deceniu.
Textul introduce trei tipuri de semnatura electronica - simpla, avansata si calificata - fiecare cu un nivel diferit de valoare juridica si de securitate. Aceasta ierarhie clarifica ce tip de semnatura este necesar pentru fiecare categorie de document sau tranzactie, atat in relatia dintre cetateni si stat, cat si in mediul de afaceri.
Un proces lung si cu multi actori
Adoptarea legii a fost rezultatul unui efort de aproape sapte ani, intre 2017 si 2024, care a implicat peste 100 de persoane si mai multe institutii: Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, alaturi de asociatia patronala ANIS, care reprezinta companiile de software si servicii.
Reprezentantii industriei descriu noul cadru drept unul care va apropia administratia de logica serviciilor digitale moderne.
Cetatenii romani si companiile vor avea acces mai facil la servicii.
ANIS vorbeste despre o legislatie "moderna", menita sa fie un antidot la ceea ce asociatia numeste "refuzul cultural" al sectorului public fata de acceptarea regulamentului european.
De ce conteaza pentru serviciile publice
Pentru orasele si institutiile care vor sa digitalizeze relatia cu cetateanul, claritatea juridica a semnaturii electronice este o conditie de baza. Fara un cadru aliniat la eIDAS, documentele semnate online raman vulnerabile la contestatii, iar autoritatile ezita sa renunte la hartie si la prezenta fizica la ghiseu.
Adoptarea legii nu garanteaza, singura, accelerarea digitalizarii. Aplicarea efectiva va depinde de normele de punere in practica si de disponibilitatea administratiei locale si centrale de a integra semnatura calificata in procedurile curente. Dar, dupa 23 de ani in care s-a folosit un text depasit, alinierea la standardul european este pasul fara de care celelalte reforme digitale ar fi ramas pe loc.
