Ministrul Mediului, Mircea Fechet, sustine ca administratia a reusit sa digitalizeze cea mai mare parte a proceselor prin care interactioneaza cu cetatenii, dar avertizeaza ca un domeniu sensibil ramane neacoperit: trasabilitatea masei lemnoase. Declaratiile au fost facute pe 16 aprilie 2024, in cadrul celei de-a saptea editii a CIP Forum, parte a Digital Innovation Summit Bucharest, eveniment gazduit la Palatul Parlamentului.
Procesele prin care interactionam cu cetatenii au fost digitalizate in cea mai mare parte, dar in acelasi timp, trebuie sa admit ca mai avem foarte mult de muncit in ceea ce priveste trasabilitatea masei lemnoase.
Date colectate la scara industriala
Fechet a descris un aparat de stat care functioneaza deja pe baza de fluxuri masive de informatie. Potrivit ministrului, institutiile din subordine aduna zilnic volume uriase de date prin mai multe sisteme paralele.
Colectam in fiecare zi milioane sau zeci de milioane de date, fie prin platformele Administratiei Fondului pentru Mediu, fie prin sistemele de trasabilitate a deseurilor, fie prin sistemul SUMAL 2.0.
Aceasta infrastructura digitala este, in viziunea ministrului, fundamentul pe care se construiesc serviciile catre cetateni. Mesajul transmis la forum a fost ca digitalizarea interactiunii cu publicul nu mai este un proiect de viitor, ci o realitate in cea mai mare parte a relatiei dintre administratie si cetatean.
Inteligenta artificiala in controlul transporturilor de lemn
Cel mai concret exemplu oferit de ministru priveste un parteneriat cu Google, folosit pentru a verifica automat avizele de transport al lemnului. Toate avizele emise in luna noiembrie 2023 au fost evaluate prin procesare de imagini si inteligenta artificiala, fara interventia manuala a unui operator.
Lucrul acesta s-a facut in 0,64 secunde pentru fiecare aviz de transport.
Diferenta fata de procedura clasica este substantiala: verificarea manuala presupunea parcurgerea repetata a documentelor, in timp ce sistemul automat trateaza fiecare aviz in sub o secunda. Pentru un domeniu in care fraudele si taierile ilegale raman o problema cronica, viteza si scara controlului automat pot schimba semnificativ capacitatea statului de a urmari circulatia lemnului.
Pasul urmator: monitorizarea padurilor prin satelit si LiDAR
Ministrul a anuntat si o etapa noua, dincolo de documentele de transport. Fechet a precizat ca spera sa semneze un contract de achizitie publica pentru monitorizarea padurilor Romaniei, finantat prin PNRR si bazat pe harti satelitare, camere video inteligente si tehnologie LiDAR.
Maine, (joi, 18 aprilie 2024) sper sa putem semna in sfarsit contractul de achizitie publica de servicii pentru monitorizarea padurilor Romaniei.
Combinatia dintre imagistica din satelit, supraveghere video si scanare laser ar urma sa ofere o imagine mai precisa a fondului forestier si sa completeze sistemele de trasabilitate existente. Daca avizele digitalizate acopera deja transportul, monitorizarea de teren vizeaza sursa, adica padurea propriu-zisa.
