Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susține că administrația a reușit să digitalizeze cea mai mare parte a proceselor prin care interacționează cu cetățenii, dar avertizează că un domeniu sensibil rămâne neacoperit: trasabilitatea masei lemnoase. Declarațiile au fost făcute pe 16 aprilie 2024, în cadrul celei de-a șaptea ediții a CIP Forum, parte a Digital Innovation Summit Bucharest, eveniment găzduit la Palatul Parlamentului.
Procesele prin care interacționăm cu cetățenii au fost digitalizate în cea mai mare parte, dar în același timp, trebuie să admit că mai avem foarte mult de muncit în ceea ce privește trasabilitatea masei lemnoase.
Date colectate la scară industrială
Fechet a descris un aparat de stat care funcționează deja pe bază de fluxuri masive de informație. Potrivit ministrului, instituțiile din subordine adună zilnic volume uriașe de date prin mai multe sisteme paralele.
Colectăm în fiecare zi milioane sau zeci de milioane de date, fie prin platformele Administrației Fondului pentru Mediu, fie prin sistemele de trasabilitate a deșeurilor, fie prin sistemul SUMAL 2.0.
Această infrastructură digitală este, în viziunea ministrului, fundamentul pe care se construiesc serviciile către cetățeni. Mesajul transmis la forum a fost că digitalizarea interacțiunii cu publicul nu mai este un proiect de viitor, ci o realitate în cea mai mare parte a relației dintre administrație și cetățean.
Inteligența artificială în controlul transporturilor de lemn
Cel mai concret exemplu oferit de ministru privește un parteneriat cu Google, folosit pentru a verifica automat avizele de transport al lemnului. Toate avizele emise în luna noiembrie 2023 au fost evaluate prin procesare de imagini și inteligență artificială, fără intervenția manuală a unui operator.
Lucrul acesta s-a făcut în 0,64 secunde pentru fiecare aviz de transport.
Diferența față de procedura clasică este substanțială: verificarea manuală presupunea parcurgerea repetată a documentelor, în timp ce sistemul automat tratează fiecare aviz în sub o secundă. Pentru un domeniu în care fraudele și tăierile ilegale rămân o problemă cronică, viteza și scara controlului automat pot schimba semnificativ capacitatea statului de a urmări circulația lemnului.
Pasul următor: monitorizarea pădurilor prin satelit și LiDAR
Ministrul a anunțat și o etapă nouă, dincolo de documentele de transport. Fechet a precizat că speră să semneze un contract de achiziție publică pentru monitorizarea pădurilor României, finanțat prin PNRR și bazat pe hărți satelitare, camere video inteligente și tehnologie LiDAR.
Mâine, (joi, 18 aprilie 2024) sper să putem semna în sfârșit contractul de achiziție publică de servicii pentru monitorizarea pădurilor României.
Combinația dintre imagistica din satelit, supraveghere video și scanare laser ar urma să ofere o imagine mai precisă a fondului forestier și să completeze sistemele de trasabilitate existente. Dacă avizele digitalizate acoperă deja transportul, monitorizarea de teren vizează sursa, adică pădurea propriu-zisă.
