Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a pus pe masa constructia de parcari publice subterane in zona centrala a Bucurestiului, in cadrul unei intalniri cu reprezentantii Bancii Mondiale. Solutia vizeaza unul dintre cele mai vechi blocaje ale orasului: un deficit de locuri de parcare care nu mai poate fi rezolvat doar prin amenajari la suprafata.
Cifrele puse in discutie arata dimensiunea problemei. In Bucuresti circula aproximativ 1,8 milioane de vehicule, dar exista doar 250.000-300.000 de locuri de parcare. Asta inseamna un raport de 6-7 masini pentru fiecare loc disponibil, o presiune care impinge soferii pe trotuare, pe spatiile verzi si pe carosabil.
Parteneriate public-privat pentru investitii
Parcarile subterane din centru au fost incadrate de primar intr-un pachet mai larg de patru prioritati discutate cu Banca Mondiala. Pe lista figureaza reforma administrativa a Capitalei, cu accent pe echilibrarea bugetului si o gestiune financiara mai eficienta la nivelul PMB, dar si cofinantarea unor proiecte majore de infrastructura.
Concret, este vizata cofinantarea retelelor de apa si canalizare, precum si a proiectelor pentru liniile de tramvai, reabilitarea depourilor si sistemul de termoficare. Pentru parcarile subterane, miza centrala este atragerea de capital privat prin parteneriate public-privat, astfel incat investitia sa nu apese exclusiv pe bugetul local.
construirea de parcari publice subterane in zona centrala
Lectia "revolutiei parcarilor"
Discutia despre noi parcari vine pe fondul unei tentative anterioare ratate. Asa-numita "revolutie a parcarilor" din 2022 promitea 85.000 de locuri noi, insa a livrat in jur de 15.000, majoritatea fiind de fapt locuri care existau deja. Diferenta dintre anunt si rezultat explica de ce noua abordare se sprijina pe finantare externa si pe expertiza Bancii Mondiale.
Tot in plan figureaza Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana (SIDU), care asteapta avizul agentiei de mediu inainte de a ajunge la vot in Consiliul General. Potrivit primarului, deblocarea acestor instrumente strategice ar urma sa deschida accesul la fonduri europene dedicate orasului, pe care administratia spera sa le foloseasca pentru proiectele de infrastructura aflate in asteptare.
