Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a pus pe masă construcția de parcări publice subterane în zona centrală a Bucureștiului, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale. Soluția vizează unul dintre cele mai vechi blocaje ale orașului: un deficit de locuri de parcare care nu mai poate fi rezolvat doar prin amenajări la suprafață.

Cifrele puse în discuție arată dimensiunea problemei. În București circulă aproximativ 1,8 milioane de vehicule, dar există doar 250.000-300.000 de locuri de parcare. Asta înseamnă un raport de 6-7 mașini pentru fiecare loc disponibil, o presiune care împinge șoferii pe trotuare, pe spațiile verzi și pe carosabil.

Parteneriate public-privat pentru investiții

Parcările subterane din centru au fost încadrate de primar într-un pachet mai larg de patru priorități discutate cu Banca Mondială. Pe listă figurează reforma administrativă a Capitalei, cu accent pe echilibrarea bugetului și o gestiune financiară mai eficientă la nivelul PMB, dar și cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură.

Concret, este vizată cofinanțarea rețelelor de apă și canalizare, precum și a proiectelor pentru liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. Pentru parcările subterane, miza centrală este atragerea de capital privat prin parteneriate public-privat, astfel încât investiția să nu apese exclusiv pe bugetul local.

construirea de parcări publice subterane în zona centrală

Lecția "revoluției parcărilor"

Discuția despre noi parcări vine pe fondul unei tentative anterioare ratate. Așa-numita "revoluție a parcărilor" din 2022 promitea 85.000 de locuri noi, însă a livrat în jur de 15.000, majoritatea fiind de fapt locuri care existau deja. Diferența dintre anunț și rezultat explică de ce noua abordare se sprijină pe finanțare externă și pe expertiza Băncii Mondiale.

Tot în plan figurează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), care așteaptă avizul agenției de mediu înainte de a ajunge la vot în Consiliul General. Potrivit primarului, deblocarea acestor instrumente strategice ar urma să deschidă accesul la fonduri europene dedicate orașului, pe care administrația speră să le folosească pentru proiectele de infrastructură aflate în așteptare.