Capitala își construiește o plasă de siguranță împotriva valurilor de căldură tot mai frecvente. Consiliul General al Municipiului București a aprobat proiectul unei rețele de refugii anti-caniculă, spații climatizate și gratuite în care orice persoană se poate adăposti în zilele cu temperaturi extreme. Votul a fost aproape unanim: 42 de voturi pentru, 4 abțineri și niciunul împotrivă.

Ideea de fond este simplă, dar ambițioasă ca acoperire teritorială. În loc să construiască clădiri noi, municipalitatea vrea să transforme în adăposturi climatice spațiile publice pe care le are deja, de la biblioteci și muzee până la parcuri și grădini publice.

Cum arată rețeaua și ce ținte și-a fixat orașul

Planul este etapizat. Până la finalul lui 2026 ar trebui amenajate cel puțin 80 de refugii, urmând ca în 2027 numărul să se dubleze, la circa 160 de puncte. Ținta finală este de aproximativ 300 de locații până în 2028, suficient cât distanța dintre cetățean și cel mai apropiat refugiu să nu depășească 10 minute de mers pe jos, adică în jur de 300 de metri.

Proiectul își propune ca fiecare locuitor din Capitală să aibă un refugiu anti-caniculă la cel mult 10 minute de mers pe jos.

Spațiile vizate sunt în mare parte cele deja existente în patrimoniul orașului: biblioteci, muzee, centre culturale, teatre, universități, biserici, librării, farmacii și centre sociale pentru zonele interioare, respectiv parcuri, grădini și zone verzi pentru cele exterioare. Restaurantele, barurile și cafenelele sunt excluse, cu excepția farmaciilor și a librăriilor.

Reguli stricte de confort

Pentru a putea fi declarat refugiu, un spațiu trebuie să respecte praguri clare. Vara, temperatura interioară nu poate depăși 27 de grade Celsius, iar iarna nu poate coborî sub 19 grade. Fiecare utilizator trebuie să dispună de minimum 5 metri pătrați în spațiile interioare, în timp ce refugiile exterioare trebuie să aibă cel puțin 50 de metri pătrați.

Proiectul propune crearea unei rețele de adăposturi climatice gratuite, aflate deja în patrimoniul Municipiului București.

Întrebarea costurilor

Punctul sensibil al proiectului rămâne finanțarea. Modelul mizează pe folosirea infrastructurii existente, ceea ce reduce investiția inițială, însă cheltuielile de funcționare, climatizare, întreținere și personal, ajung în mare parte la instituțiile gazdă. Pentru ca rețeaua să nu rămână doar pe hârtie, va conta cât de bine se împart aceste costuri între Primăria Capitalei și instituțiile care găzduiesc efectiv refugiile.