Primăria Capitalei a anunțat conectarea a opt intersecții noi la sistemul de management al traficului, extinderea vizând axa formată din bulevardul Camil Ressu și bulevardul Theodor Pallady, în estul Bucureștiului. Odată cu această etapă, rețeaua de semaforizare inteligentă a orașului ajunge la 265 de intersecții controlate centralizat.
Anunțul a fost făcut de primarul general Nicușor Dan, care a precizat că lucrările de modernizare și punere în funcțiune a semafoarelor au fost finalizate de Administrația Străzilor București pe acest coridor.
sunt cuprinse în sistemul de semaforizare inteligentă 265 de intersecţii din Capitală
Ce intersecții intră în sistem
Cele opt puncte nou integrate se află pe un traseu intens circulat din sectorul 3. Pe bulevardul Camil Ressu sunt vizate intersecțiile cu șoseaua Mihai Bravu, strada Dristorului, Liviu Rebreanu, Fizicienilor, bulevardul Nicolae Grigorescu și strada Ilioara. La acestea se adaugă punctele de pe bulevardul Theodor Pallady, în intersecțiile cu bulevardul 1 Decembrie 1918 și strada Jean Steriadi.
Coridorul leagă zone rezidențiale dense de marile artere de penetrare către centru și către ieșirea din oraș, motiv pentru care fluidizarea fluxurilor de pe acest ax are efect direct asupra timpilor de deplasare pentru zeci de mii de șoferi.
De ce contează semaforizarea centralizată
Spre deosebire de semafoarele care funcționează cu temporizare fixă, intersecțiile incluse într-un sistem de management al traficului pot fi monitorizate și ajustate dintr-un centru de comandă. Astfel, ciclurile semaforice pot fi corelate între ele pe lungimea unei artere, pentru a crea așa-numita undă verde și pentru a reduce opririle repetate.
Extinderea la 265 de intersecții arată direcția în care merge administrarea traficului în București: trecerea treptată de la echipamente izolate la o rețea care poate fi reglată în funcție de fluxurile reale. Pe măsură ce tot mai multe intersecții ajung sub control centralizat, sistemul devine mai eficient, întrucât deciziile de pe o arteră pot fi coordonate cu cele de pe arterele învecinate.
Pentru un oraș aglomerat ca Bucureștiul, fiecare coridor adăugat în sistem înseamnă un instrument suplimentar prin care administrația poate interveni asupra congestiei, fără lucrări de infrastructură de amploare.
