Primarul general al Capitalei, Nicusor Dan, a legat direct calitatea slaba a aerului din Bucuresti de modul in care orasul s-a extins in ultimii ani. Intr-o declaratie acordata la Digi24 pe 2 august 2024, edilul a aratat ca presiunea pe care construirea necontrolata o pune asupra orasului se reflecta acum in nivelul de poluare resimtit de locuitori.
Sursa poluarii din Bucuresti este dezvoltarea urbana haotica din ultimii 20 de ani.
In viziunea sa, problema nu tine de o singura decizie, ci de un cumul de autorizari si interventii care au scapat de sub control institutional pe parcursul a doua decenii.
Spatiul verde, marea pierdere
Cel mai concret indicator invocat de primar este suprafata de vegetatie disparuta din oras. Potrivit estimarilor citate, intre 1989 si 2020 Bucurestiul a pierdut aproximativ 1.400-1.500 de hectare de spatiu verde, terenuri inghitite in buna parte de noile ansambluri imobiliare.
Noi am pierdut, de exemplu, sute de hectare de spatiu verde. Probabil ca 1.400-1.500 de hectare.
Nicusor Dan a indicat mai multe institutii ale statului care ar fi trebuit sa filtreze acest proces: Inspectoratul de Stat in Constructii, Prefectul, Parchetul si Agentia pentru Protectia Mediului. Lipsa unui control coerent intre aceste structuri a permis, in opinia sa, extinderea construita pe seama zonelor verzi.
Apa, transportul si solutiile
Edilul a vorbit si despre starea apelor din oras, inclusiv despre o eventuala reabilitare care sa permita pe viitor scaldatul in Dambovita si in lacuri. Calitatea apei raului ar fi una buna, problema fiind mai degraba accesul si infrastructura tehnica: Dambovita este controlata de Apele Romane din ratiuni de canalizare, iar lacurile sufera din cauza deversarilor provenite din ansambluri rezidentiale neracordate corespunzator.
Calitatea apei Dambovitei este buna. Pe Dambovita, problema este cu accesul.
Pe partea de solutii, primarul a enumerat directiile la care lucreaza administratia: modernizarea transportului public, studii de fezabilitate pentru semaforizare inteligenta, reabilitarea sistemului de incalzire centralizata si amenajarea de noi spatii verzi. Toate aceste masuri sunt prezentate ca raspuns la cauzele structurale ale poluarii, nu doar la efectele ei imediate.
Mesajul de fond ramane ca aerul respirat de bucuresteni este rezultatul unui model de dezvoltare urbana care a privilegiat construirea in detrimentul infrastructurii verzi si al planificarii.
