Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a votat intrarea intr-un parteneriat cu Societatea de Telecomunicatii Speciale (STS) si cu alte cinci judete din regiunea Nord-Vest pentru construirea unui cloud regional de digitalizare a serviciilor publice. Proiectul, evaluat la 30 de milioane de euro, are ca scop legarea bazelor de date ale institutiilor locale si judetene intr-o singura infrastructura, astfel incat cetateanul sa nu mai fie nevoit sa care documente de la un ghiseu la altul.

Decizia a fost supusa votului consilierilor judeteni in sedinta din 27 ianuarie 2023, ca parte a unui acord care reuneste sase administratii judetene din nordul si vestul tarii.

Sase judete intr-o singura infrastructura

Alaturi de Bistrita-Nasaud, parteneriatul aduce la masa judetele Bihor, Cluj, Maramures, Salaj si Satu Mare. Ideea este ca toate sa foloseasca aceeasi platforma in loc sa dezvolte fiecare, separat, propriile sisteme informatice - o abordare care, pe hartie, reduce costurile si elimina duplicarea.

Coloana vertebrala tehnica revine STS, institutia care opereaza deja o parte importanta din infrastructura de comunicatii a statului. Cloud-ul regional se aseaza sub umbrela Cloud-ului Guvernamental national, un proiect de anvergura mult mai mare, estimat la 580 de milioane de euro la nivel central.

Mai putine drumuri la ghiseu

Argumentul principal adus de initiatori tine de interoperabilitate - capacitatea institutiilor de a-si citi reciproc datele, fara ca cetateanul sa fie curierul propriilor dosare.

Scopul principal al proiectului de dezvoltare a unui Cloud Regional in regiunea Nord-Vest este de a asigura interoperabilitatea bazelor de date.

Beneficiile enumerate in proiect merg in aceeasi directie: reducerea deplasarilor cetatenilor in relatia cu administratia, scaderea timpilor de prestare a serviciilor publice si un impact economic mai mic asupra bugetelor locale. Pe acelasi fir, documentul vorbeste despre transformarea regiunii intr-o economie bazata pe date.

Ce ramane de clarificat

Articolul nu precizeaza sursa exacta de finantare a celor 30 de milioane de euro - daca banii vin din PNRR, din fonduri europene sau din bugetul national prin STS - si nici termenul de implementare ori repartizarea concreta a rolurilor intre cele sase judete. Sunt detalii care vor conta in momentul in care platforma trece de la decizia administrativa la livrarea efectiva, pentru ca interoperabilitatea ramane mai usor de promis decat de construit intre institutii cu sisteme si culturi de lucru diferite.