Aeroportul Internațional Iași a devenit, în martie 2024, prima aerogară din România care își acoperă o parte din consum din surse regenerabile. Pe un teren de 1 hectar a fost amenajat un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1,3 MWh, suficient pentru a asigura aproximativ 20% din necesarul energetic al aeroportului. Investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare derulat de Consiliul Județean Iași.

Energie verde pentru cea mai mare aerogară din afara Capitalei

Parcul fotovoltaic completează extinderea infrastructurii aeroportuare, în jurul noului terminal T4, prezentat de autoritățile locale drept al doilea ca mărime din România după cel din Otopeni. Pe lângă panourile solare, lucrările au inclus o parcare nouă cu 600 de locuri. Soluția leagă astfel creșterea capacității de operare de un consum mai sustenabil, într-un sector cu amprentă energetică ridicată.

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a descris ansamblul ca pe un proiect coerent, nu ca pe intervenții izolate.

Modernizarea Aeroportului Iași a fost gândită unitar, iar pe lângă infrastructura nouă și modernă a terminalului T4, am dezvoltat o nouă parcare, cu 600 de locuri, și acest parc fotovoltaic prin care aeroportul devine sustenabil din punct de vedere energetic.

O investiție de 100 de milioane de euro

Proiectul de extindere a aeroportului are o valoare de circa 100 de milioane de euro și este prezentat de administrația județeană drept cea mai mare investiție locală din județul Iași din ultimii 30 de ani, cu impact asupra întregii regiuni de Nord-Est. Logica este aceea a unui pol de mobilitate care să susțină dezvoltarea economică a zonei.

Proiectul de extindere a Aeroportului este cea mai mare investiție locală din județul Iași din ultimii 30 de ani și va avea un impact major asupra dezvoltării întregii regiuni de Nord Est.

Parte dintr-un val mai larg de investiții

În același context, autoritățile județene au anunțat și alte proiecte conexe: extinderea rețelelor de apă și canalizare în mai multe comunități, dotarea școlilor din 72 de comune cu mobilier și echipamente noi, precum și achiziția, prin PNRR, a 26 de microbuze școlare electrice și a 21 de microbuze hibrid. Microbuzele cu emisii reduse continuă aceeași direcție pe care o ilustrează și parcul fotovoltaic de la aeroport: trecerea treptată a serviciilor publice locale către soluții cu consum mai curat de energie.

Pentru un aeroport regional, integrarea producției proprii de energie solară rămâne un pas concret către reducerea facturilor și a dependenței de rețeaua clasică, într-un moment în care infrastructura de transport din România caută modele mai eficiente de operare.