Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav intră în operare cu un detaliu care îl distinge de toate celelalte din regiune: traficul aerian nu este dirijat din turnul fizic al aeroportului, ci de la distanță, dintr-un turn de control virtual amplasat în Arad. Prima aterizare este programată pentru joia următoare, iar autoritățile județene prezintă proiectul drept o premieră pentru estul Europei.
Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a explicat că este vorba despre o tehnologie de ultimă generație, în care imaginea și datele despre spațiul aerian sunt transmise către operatorii care coordonează decolările și aterizările fără să se afle fizic lângă pistă.
Cum funcționează turnul virtual
aeroportul de la Brașov este primul din estul Europei care va fi dirijat din punct de vedere al traficului aerian de la distanță
În locul unui turn clasic cu vizibilitate directă asupra pistei, controlorii lucrează pe baza imaginilor captate de camere și senzori instalați în zona aeroportului. Acestea reconstituie, la sute de kilometri distanță, perspectiva completă asupra spațiului aerian și a vecinătății pistei.
este ultima generație de tehnologie în domeniu
Avantajul invocat de autorități este precizia: fiecare detaliu poate fi urmărit atât în spațiul aerian gestionat din turnul virtual, cât și în imediata apropiere a aeroportului. Modelul, folosit deja în câteva aeroporturi din vestul Europei, reduce dependența de infrastructura fizică din fiecare locație și permite concentrarea expertizei într-un singur centru.
Ce zboruri vor opera de la Brașov
La pornire, aeroportul mizează pe doi operatori constanți și pe patru destinații în Germania: Nürnberg, München, Dortmund și Stuttgart. Oferta urmează să se extindă din august, când sunt planificate curse spre Londra, Barcelona și Bruxelles, ultimele două cu câte trei zboruri pe săptămână.
Înainte de deschiderea comercială, aeroportul organizează evenimente deschise publicului pe 10 și 11 iunie, urmate de prima aterizare oficială. Pentru Brașov, un oraș fără aeroport propriu până acum, infrastructura nouă schimbă harta accesului spre Europa de Vest și aduce regiunea în atenția companiilor aeriene care caută piețe în creștere.
Dincolo de semnificația locală, proiectul este un test pentru un model de operare pe care îl pot urma și alte aeroporturi mici din România: în loc să construiască și să întrețină câte un turn de control propriu, acestea ar putea fi coordonate de la distanță, dintr-un centru comun.
