În Vrancea, simularea Evaluării Naționale aduce o premieră pentru profesorii de gimnaziu: corectarea lucrărilor se face pentru prima dată în format digital. Metoda fusese folosită până acum doar la sesiunile de bacalaureat din toamnă și la unele olimpiade, iar acum coboară la nivelul examenului care decide admiterea la liceu. La simulare s-au înscris 2.910 elevi, repartizați în 91 de centre - 54 de centre de examen și 37 de anexe -, printre care și 20 de elevi cu nevoi speciale de sănătate.
Pentru autorități, mutarea corectării pe ecran este un pas firesc în digitalizarea examenelor naționale. Pentru profesorii care evaluează efectiv lucrările, este un teren nou, pe care îl privesc cu interes, dar și cu rezerve.
Eficiență, dar cu semne de întrebare
Avantajele invocate țin de rapiditate și de eliminarea erorilor de transcriere a notelor, plus posibilitatea de a corecta de la distanță. Elena Manole, profesoară de limba română la Gimnaziul Anghel Saligny din Focșani, vede potențialul metodei, dar și improvizația din spatele introducerii ei.
Din anumite puncte de vedere, se anunță a fi mai simplă această metodă de corectare.
Aceeași profesoară semnalează cât de scurt a fost timpul de pregătire: cadrele didactice ar fi primit instrucțiunile abia cu puțin timp înainte de probă.
Deocamdată, noi am primit un mail acum o săptămână pentru a testa adresa de mail. Cred că e un fel de experiment.
Profesorii cer feedback
Carmen Ion, profesoară de limba română la Colegiul Național Pedagogic Spiru Haret din Focșani, are deja experiența corectării digitale de la olimpiade. Pentru ea, concentrarea în fața calculatorului este un câștig, însă lipsa unui răspuns asupra propriei evaluări rămâne o problemă, mai ales la disciplinele cu barem mai subiectiv, cum este compunerea la română.
O parte pe care am simțit-o ca un deficit este faptul că nu am primit niciun feedback.
Și profesorii de la real privesc schimbarea cu prudență. Enache Pătrașcu, profesor de matematică la Colegiul Național Unirea din Focșani, susține corectarea digitală, dar avertizează asupra unei tendințe de a împinge totul în zona automatizării.
Prea se minimalizează rolul profesorului cu această digitalizare.
Pilot înainte de mizele reale
Inspectoratul Școlar Vrancea, prin inspectorul general Daniela Marchitan, transmite că reacțiile strânse după testările din toamnă au fost în general pozitive și că simulările ajută la identificarea lacunelor de pregătire ale elevilor înainte de examenul propriu-zis.
Profesorii spun că sunt foarte încântați de această metodă de evaluare.
Concluzia reportajului din Vrancea este nuanțată: digitalizarea corectării poate reduce erorile umane și poate ușura munca, dar trecerea s-a făcut rapid, fără suficiente testări intermediare și fără mecanisme clare de feedback pentru evaluatori. Înainte ca metoda să fie folosită la examenele care contează cu adevărat, profesorii cer mai mult timp de acomodare și instrumente care să le confirme că notează corect.
