Transportul de persoane prin aplicații intră sub o lupă fiscală mult mai fină. Platformele de ridesharing - Uber, Bolt și BlackCab - vor fi obligate să transmită lunar către ANAF rapoarte detaliate despre șoferii care lucrează prin ele, despre mașinile folosite și despre banii rulați. Practic, autoritatea fiscală va primi o imagine lună de lună a întregului ecosistem de transport alternativ, care până acum a funcționat în mare parte în afara radarului.
Ce date ajung la ANAF
Rapoartele lunare vor cuprinde informații granulare: numele șoferilor, CNP-ul, datele de identificare ale vehiculelor, kilometrii parcurși și veniturile generate din curse. Termenul de depunere este ultima zi calendaristică a lunii care urmează perioadei raportate, astfel încât fiscul să poată corela în timp aproape real activitatea declarată cu cea reală.
Regulile urmează să intre în vigoare la 60 de zile de la semnarea documentului, ceea ce plasează prima raportare efectivă spre finalul lunii mai. Pentru operatori înseamnă o schimbare de procese interne: datele care până acum rămâneau în propriile sisteme devin obligatoriu transmisibile către stat.
Munca la gri, ținta reală
Miza nu este doar evidența, ci combaterea unei practici răspândite. Multe firme își declară șoferii ca angajați cu fracțiune de normă, deși datele din aplicații arată ture complete de lucru. Diferența dintre orele declarate și cele lucrate efectiv se traduce în contribuții și impozite neplătite.
Amploarea fenomenului reiese dintr-o singură cifră: în 2023, peste 56.000 de șoferi care lucrau pe platformele de ridesharing nu figurau ca angajați. Controalele ANAF au identificat deja cazuri de evaziune cu sume de ordinul milioanelor de lei, prin ore de muncă subdeclarate și venituri neraportate.
Decizia vine în urma discuțiilor și are ca scop sporirea transparenței în transportul de persoane.
Ce urmează pentru piață
Pentru șoferi și operatori, mecanismul de raportare lunară reduce spațiul de manevră în privința declarării parțiale a activității. Pe termen mediu, măsura ar putea împinge piața spre o formalizare mai accentuată a raporturilor de muncă, cu efecte asupra costurilor pentru platforme și, potențial, asupra tarifelor pentru pasageri. Esența rămâne însă una de guvernare digitală: statul cere date structurate, livrate periodic, ca instrument de control fiscal într-un sector greu de monitorizat altfel.
