Guvernul a adoptat vineri o hotarare prin care a actualizat Planul National de Cercetare-Dezvoltare-Inovare IV (PNCDI IV) si a inclus printre prioritatile strategice ale Romaniei securitatea cibernetica, inteligenta artificiala, tehnologiile cuantice si sistemele autonome. Decizia muta aceste domenii din zona proiectelor de nisa in cea a politicilor de stat asumate pe termen lung, alaturi de finantarea dedicata cercetarii.
PNCDI IV este instrumentul prin care statul finanteaza cercetarea si inovarea pentru perioada 2022-2027, administrat de Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii. Actualizarea adaugata vineri reaseaza prioritatile programului in jurul tehnologiilor considerate critice pentru competitivitate si securitate.
Patru domenii ridicate la rang strategic
Hotararea defineste explicit patru domenii strategice nationale: securitatea cibernetica, inteligenta artificiala, tehnologiile cuantice si sistemele autonome. Sunt directii care, pana acum, apareau in strategii sectoriale disparate, dar care primesc acum un cadru unitar de finantare si prioritizare.
Includerea lor in PNCDI IV inseamna ca proiectele de cercetare din aceste arii pot accesa resurse dedicate, iar institutele si universitatile capata un semnal clar despre directiile pe care statul intentioneaza sa le sustina in urmatorii ani.
Aplicatii dincolo de laborator
Programele actualizate vizeaza solutii aplicabile in mai multe sectoare ale economiei si societatii, de la transport si industrie pana la securitate nationala, sanatate si tehnologie spatiala. Logica declarata este aceea de a transforma rezultatele cercetarii in instrumente utilizabile, nu doar in publicatii sau prototipuri ramase in faza experimentala.
Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, Bogdan-Gruia Ivan, a explicat ratiunea modificarilor:
Am introdus noi instrumente in PNCDI IV pentru a consolida fundamentul inovarii de succes
Pentru orasele care mizeaza pe digitalizare, deciziile de acest tip conteaza indirect, dar consistent: securitatea cibernetica si inteligenta artificiala sunt componente tot mai prezente in administratia publica, in gestionarea infrastructurii si in serviciile catre cetateni. Un cadru national de cercetare orientat catre aceste tehnologii poate alimenta, pe termen mediu, solutiile pe care le adopta autoritatile locale.
