Guvernul a adoptat vineri o hotărâre prin care a actualizat Planul Național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare IV (PNCDI IV) și a inclus printre prioritățile strategice ale României securitatea cibernetică, inteligența artificială, tehnologiile cuantice și sistemele autonome. Decizia mută aceste domenii din zona proiectelor de nișă în cea a politicilor de stat asumate pe termen lung, alături de finanțarea dedicată cercetării.

PNCDI IV este instrumentul prin care statul finanțează cercetarea și inovarea pentru perioada 2022-2027, administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Actualizarea adăugată vineri reașează prioritățile programului în jurul tehnologiilor considerate critice pentru competitivitate și securitate.

Patru domenii ridicate la rang strategic

Hotărârea definește explicit patru domenii strategice naționale: securitatea cibernetică, inteligența artificială, tehnologiile cuantice și sistemele autonome. Sunt direcții care, până acum, apăreau în strategii sectoriale disparate, dar care primesc acum un cadru unitar de finanțare și prioritizare.

Includerea lor în PNCDI IV înseamnă că proiectele de cercetare din aceste arii pot accesa resurse dedicate, iar institutele și universitățile capătă un semnal clar despre direcțiile pe care statul intenționează să le susțină în următorii ani.

Aplicații dincolo de laborator

Programele actualizate vizează soluții aplicabile în mai multe sectoare ale economiei și societății, de la transport și industrie până la securitate națională, sănătate și tehnologie spațială. Logica declarată este aceea de a transforma rezultatele cercetării în instrumente utilizabile, nu doar în publicații sau prototipuri rămase în faza experimentală.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a explicat rațiunea modificărilor:

Am introdus noi instrumente în PNCDI IV pentru a consolida fundamentul inovării de succes

Pentru orașele care mizează pe digitalizare, deciziile de acest tip contează indirect, dar consistent: securitatea cibernetică și inteligența artificială sunt componente tot mai prezente în administrația publică, în gestionarea infrastructurii și în serviciile către cetățeni. Un cadru național de cercetare orientat către aceste tehnologii poate alimenta, pe termen mediu, soluțiile pe care le adoptă autoritățile locale.