Peisajul cibernetic din România și din restul lumii devine tot mai dificil de apărat, iar principalul motiv nu mai este un virus oarecare, ci inteligența artificială. Potrivit unui raport trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), AI a devenit un multiplicator pentru aproape toate amenințările clasice: dezinformare, fraudă de identitate, ransomware și atacuri asupra infrastructurii critice. Concluzia raportului este sobră: în 2026, tehnologia care promite eficiență este în egală măsură și arma preferată a atacatorilor.
AI care otrăvește chatboții și acționează singură
Unul dintre cele mai neobișnuite vectoare semnalate este rețeaua de propagandă Pravda, activă în aproximativ 50 de țări. Aceasta folosește o tehnică numită LLM Grooming: publică masiv articole generate de AI, care ajung apoi să fie absorbite ca surse legitime de modelele lingvistice mari care alimentează ChatGPT, Copilot sau Gemini. Practic, este un atac de tip supply chain asupra informației, cu efecte directe asupra deciziilor luate de organizațiile care se bazează pe instrumente AI în analiză și cercetare.
În paralel, DNSC avertizează asupra proliferării agenților AI autonomi în mediile enterprise. Aceștia accesează date sensibile și execută acțiuni fără să lase urme clare în sistemele tradiționale de audit. La acestea se adaugă atacurile de tip data-only extortion, care nu criptează datele ci le exfiltrează, vizând reputația și conformitatea companiilor. Volumul lor a crescut de 11 ori în ultimul an și reprezintă deja 22% din incidentele ransomware.
Deepfake-urile devin instrument de fraudă de masă
În zona fraudelor biometrice, cifrele sunt la fel de îngrijorătoare. Deepfake-urile sunt implicate în 20% din tentativele globale de fraudă, iar atacurile de tip injectare digitală, care alimentează sistemele de autentificare cu imagini sau video sintetice, cresc cu 40% pe an. La nivelul Uniunii Europene, astfel de escrocherii costă consumatorii peste 4 miliarde de euro anual, ceea ce pune presiune pe autorități să accelereze reglementările.
În 2026, peisajul amenințărilor este dominat de AI ca multiplicator al tuturor vectorilor clasici: dezinformare, fraudă de identitate, ransomware și atacuri asupra infrastructurii critice.
România mizează pe cooperare regională și audit
Răspunsul nu este doar tehnologic. România a semnat la Kiev, alături de Ucraina și Republica Moldova, un memorandum trilateral pentru crearea unei Cyber Alliance for Regional Resilience, un cadru de cooperare în combaterea amenințărilor cibernetice și hibride, cu schimb de informații, tehnologii avansate și mecanisme de răspuns coordonat la incidente transfrontaliere. Exerciții precum Dynamic Front 26 și Locked Shields 2025 au integrat deja scenarii de AI și quantum computing.
Pe plan intern, cererea pentru servicii de protecție crește vizibil. În primul trimestru din 2026, numărul auditorilor de securitate cibernetică atestați de DNSC a ajuns la 217, cu 21,9% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar auditorii persoane juridice au urcat de la 66 la 72. La nivel legislativ, instituțiile naționale și europene continuă consolidarea cadrului prin revizuirea Cybersecurity Act, standarde pentru entitățile esențiale și importante, precum și implementarea unui nou toolbox UE pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare ICT.
