Primăria Sectorului 4 din București, condusă de Daniel Băluță, a scos la licitație în SICAP un contract-cadru de 6,98 miliarde de lei - aproximativ 1,4 miliarde de euro - pentru regenerare urbană în următorii patru ani. Miza declarată: transformarea sectorului după noile standarde europene de sustenabilitate și reziliență, sub umbrela conceptului Noul Bauhaus European.
Ce cuprinde contractul-cadru
Paleta de intervenții este largă: reabilitare energetică a clădirilor, reconfigurarea rutelor de transport public și pietonal, amenajarea zonelor de recreere, toate dublate de digitalizare pe scară largă, gândită să asigure o alocare eficientă a resurselor. Documentația pune accent pe dezvoltarea traseelor pietonale și pentru biciclete, pe iluminat public digital și eficient energetic și pe sisteme de monitorizare care să crească siguranța cetățenilor pe stradă.
Banii vor fi atrași din PNRR, din alte programe europene precum POR 2021-2027, din credite bancare și din bugetul propriu al primăriei. Contractul-cadru se va derula prin contracte subsecvente, gestionate de instituții din subordinea Primăriei Sectorului 4, fiecare putând ajunge până la 10% din valoarea contractului mare.
Zece zone de dezvoltare
Pentru implementarea programului, Sectorul 4 va fi împărțit în 10 zone de dezvoltare, delimitate de arterele majore - de la Șoseaua Olteniței, Șoseaua Berceni și Șoseaua Giurgiului până la Bulevardul Tineretului, Splaiul Unirii și Piața Națiunile Unite. Practic, intervențiile acoperă întregul teritoriu al sectorului, din Berceni până în zona centrală.
Primăria își fundamentează programul pe inițiativa lansată la nivelul Uniunii Europene:
„La nivelul UE a fost lansată inițiativa implementării în statele europene a conceptului «noul Bauhaus european», ca parte a planului de recuperare economică post-pandemie. Scopul este ca orașele să devină neutre din punct de vedere climatic și să ofere o calitate a vieții mai bună, iar Sectorul 4 se constituie ca parte a acestui proiect de dezvoltare urbană."
În aceeași logică, lucrările de regenerare vor lua în considerare materiale de construcții naturale, iar eficiența energetică apare ca cerință transversală, combinată cu „aspecte culturale și artistice" - o trimitere directă la filosofia Bauhaus, școala de artă, arhitectură și design fondată de Walter Gropius la Weimar, în 1919.
Contextul: licitații de anvergură în serie
Sectorul 4 s-a remarcat în ultimii ani prin contracte cu valori foarte mari scoase la licitație, cu surse de finanțare clar definite. Cel mai recent exemplu, notează Economedia, datează din aprilie: un contract de 1,3 miliarde de lei alocat exclusiv pentru întocmirea documentației aferente proiectelor de investiții locale.
Pentru agenda smart city, licitația este un test relevant: combină regenerarea fizică a cartierelor cu digitalizarea serviciilor urbane, într-un singur cadru contractual multianual - un model pe care și alte administrații locale din România îl urmăresc îndeaproape.
