România a rămas pe locul 27 din 27 de state membre UE în ediția 2022 a indicelui economiei și societății digitale (DESI), publicată de Comisia Europeană la finalul lunii iulie. Nu e o surpriză în sine, e aceeași poziție pe care România o ocupă și la prima ediție a raportului, în 2015. Ce e nou și îngrijorător, potrivit unei analize a echipei de economiști de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB Cluj, care rulează proiectul Romanian Economic Monitor: România are și cel mai redus ritm de creștere al indicelui DESI dintre toate țările UE, în perioada 2015-2022.

Concret, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte în șapte ani, față de o creștere medie de 13,4 puncte la nivelul UE. Practic, chiar dacă România a progresat, s-a îndepărtat de media europeană, pentru că celelalte țări au avansat mult mai rapid.

Scorul și comparația cu media UE

România are un scor DESI de 30,6 puncte, față de o medie UE de 52,3 puncte. Topul UE e format din Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. Comisia Europeană subliniază în raport că "creșterea anuală relativă a României este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergență cu restul statelor membre".

Singura excepție de la acest tablou este conectivitatea, unde România stă relativ bine: acoperirea cu bandă largă fixă de minimum 100 Mbps ajunge la 57%, iar rețelele fixe de foarte mare capacitate acoperă 87% din gospodării, ambele peste media UE. La acest capitol România e pe locul 15 în UE, dar 2022 e primul an în care indicatorul de conectivitate coboară sub media europeană.

La celelalte trei componente ale indicelui - capital uman, integrarea tehnologiilor digitale în companii și serviciile publice digitale - România e pe ultimul loc din UE la toate trei. Doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, iar doar 22% dintre companiile românești folosesc tehnologii digitale, față de o medie europeană de 55%.

"Suntem sub nivelul mării"

Szasz Levente, coordonatorul proiectului Romanian Economic Monitor și prodecan al FSEGA, atrage atenția că performanța României se îndepărtează în timp tot mai mult de media europeană:

"Convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată, fiind necesară o reformă fundamentală pentru a inversa acest trend, care ar trebui să includă un sistem care să accelereze dezvoltarea și adoptarea soluțiilor digitale atât în sectorul public, cât și în mediul de afaceri, respectiv o includere pe scară largă a competențelor digitale în sistemul educațional pe toate nivelurile."

Sabin Sarmaș, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României și actual președinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, a rezumat situația într-o postare pe Facebook, comentând cel mai recent raport DESI:

"În imaginea de mai jos, linia galbenă e nivelul mării, iar coloanele albastre reprezintă performanța noastră, a României, pe cele patru dimensiuni măsurate: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale și servicii publice. Pe scurt, suntem sub nivelul mării."

Sarmaș nu vede însă poziția din clasament drept o dramatie în sine. După el, problema reală e alta: "Dramatic este dacă nu facem nimic, dacă nu folosim miile de creiere românești pentru a face soluții care să ușureze viața tuturor, care să ne ajute să urcăm în clasament." Printre cauzele rămânerii în urmă, fostul șef ADR menționează lipsa unei identități digitale naționale (aflată acum în implementare prin platforma PSCID), lipsa interoperabilității între sisteme și infrastructura insuficientă pentru soluții de tip cloud în sectorul public.