Ministerul Energiei a anunțat că România renunță definitiv la producerea de energie electrică pe bază de lignit și huilă până la 31 decembrie 2030. Practic, din sistemul energetic național va fi retrasă ireversibil o capacitate totală de 4.920 MW, tot ce înseamnă astăzi centralele pe cărbune.
Cât contează cărbunele acum
Cifrele arată cât de mare e miza. Cărbunele a acoperit între 17,35% din producția de electricitate în 2020 și 19,66% la 31 martie 2022, potrivit datelor citate de Ministerul Energiei. Practic, aproape un sfert din curentul folosit în România vine încă din arderea cărbunelui, principalul vinovat pentru poluarea aerului și emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul energetic.
Ce se întâmplă cu oamenii din mine
Decarbonizarea nu înseamnă doar închiderea centralelor, ci și un plan pentru oamenii care rămân fără loc de muncă. Autoritățile promit cursuri de reconversie profesională și recalificare, plus prioritate în programele de creștere a serviciilor publice de formare.
Persoanele care își pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare au prioritate la cursurile de reconversie profesională
Pe lângă reconversie, statul promite și finanțare nerambursabilă pentru sisteme fotovoltaice de 3-5 kW, gândită ca sprijin direct pentru gospodăriile din zonele afectate.
Gorj, Hunedoara și Dolj, în prim-plan
Trei județe vor primi atenție prioritară în procesul de tranziție: Gorj, Hunedoara și Dolj, zone unde economia locală depinde puternic de exploatarea cărbunelui și de centralele care îl ard. Calendarul stabilit de Ministerul Energiei pune 2030 ca termen limită, ceea ce înseamnă că următorii ani vor fi decisivi pentru înlocuirea acestei capacități cu alte surse de energie și pentru reconversia economică a regiunilor miniere.
