Pentru prima dată de când România are sector nuclear, ambele reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă sunt oprite în același timp. Din 10 mai 2026, țara nu mai înregistrează deloc producție de energie nucleară, iar la momentul relatării situația dura deja de cinci zile. Operatorii nu au comunicat termene precise pentru repornirea celor două unități, ceea ce transformă un incident punctual într-o sursă de incertitudine pentru întreg Sistemul Energetic Național (SEN).
Ce s-a întâmplat la Cernavodă
Cele două reactoare sunt indisponibile din motive diferite. Unitatea 2 nu a reintrat în funcțiune după o defecțiune apărută în săptămâna anterioară și încă neremediată, în timp ce Unitatea 1 a intrat în revizia anuală programată, estimată la circa o lună. În acest moment nu există termene certe de revenire în producție pentru niciunul dintre reactoare.
Situația este fără precedent. O întrerupere simultană a ambelor unități a mai avut loc atunci când rețeaua de evacuare a curentului a fost afectată de o furtună de zăpadă, însă doar pentru câteva ore, nu pentru zile întregi.
Cum rezistă sistemul energetic
Norocul României este că perioada nu coincide cu un consum de vârf, nici caniculă, nici ger, iar aportul fotovoltaic este consistent. În aceste condiții, SEN se menține stabil, deși la orele de seară, când consumul atinge maximul, sunt necesare importuri de până la 2.000 MW. Pentru comparație, vara trecută importurile pe vârf au ajuns la 3.200 MW, maximul pe care îl permite rețeaua.
Transelectrica a transmis că sistemul funcționează în siguranță, dar sub presiune operațională ridicată.
Sistemul Energetic Național funcționează în siguranță, dar se află sub un „grad ridicat de solicitare operațională”.
Termocentralele s-au mobilizat la maximul capacităților rămase în funcțiune, însă pilonul de stabilitate a devenit Hidroelectrica, care în orele cu aport solar redus acoperă până la 40% din generare. Echilibrul dintre producție și consum este susținut și prin schimburi transfrontaliere de energie.
Ce urmează din 2027
Indisponibilizarea unui reactor va deveni un fenomen de durată începând de anul viitor. În 2027, Nuclearelectrica demarează retehnologizarea Unității 1, un proiect de 1,85 miliarde de euro care va dura mai mult de doi ani. Deficitul de capacitate din nuclear ar urma să fie acoperit prin intrarea în funcțiune a termocentralei pe gaze de la Mintia, care va aduce în sistem 1.700 MW, mai mult decât suficient pentru a compensa lipsa Unității 1.
Episodul actual arată cât de strâns este echilibrul SEN atunci când dispare o sursă de bază și subliniază miza investițiilor în noi capacități dispecerizabile pentru anii care vin.
