Romania isi propune sa devina un pol european de calcul de inalta performanta, mizand pe o combinatie inedita: inteligenta artificiala alimentata cu energie nucleara fara emisii de carbon. Guvernul a aprobat pe 27 noiembrie 2025 un memorandum pentru proiectul "Gigafabrica AI a Marii Negre", o investitie de pana la 5 miliarde de euro care ar urma sa fie operationala la sfarsitul anului 2028.
Doua faze, doua amplasamente nucleare
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI, distribuite in doua locatii legate direct de noile capacitati nucleare ale tarii. Prima faza este planificata la Cernavoda, conectata la reactoarele 3 si 4 aflate in dezvoltare. A doua faza ar urma sa fie amplasata la Doicesti, alaturi de viitoarele reactoare modulare mici (SMR).
Impreuna, aceste capacitati insumeaza 1.862 MW de productie nucleara noua: 1.400 MW de la unitatile de la Cernavoda si 462 MW de la SMR-urile de la Doicesti. Din acest total, gigafabrica va putea consuma pana la 1.500 MW, adica peste 80% din noua capacitate nucleara a Romaniei. Memorandumul descrie ambitia tarii in termeni clari.
Proiectul pozitioneaza Romania ca un centru strategic pentru calcul de inalta performanta, respectand mediul, cu energie nucleara fara emisii de carbon.
Coordonare guvernamentala si sprijin international
Ministerul Energiei a fost desemnat coordonator principal al proiectului, cu rol de sprijin din partea Ministerului Finantelor si a Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei. Pentru pregatirea propunerii, Romania a solicitat asistenta tehnica din partea Grupului Bancii Mondiale.
Documentul complet ar urma sa fie depus la EuroHPC Joint Undertaking si la Comisia Europeana pana in martie 2026. Aceasta este etapa decisiva care ar putea aduce finantare europeana intr-un domeniu in care competitia intre statele membre se intensifica.
Cum se finanteaza investitia
Costul total al proiectului este estimat intre 4 si 5 miliarde de euro. Structura de finantare prevede ca autoritatile publice sa acopere maximum 35% din cheltuielile de capital, restul urmand sa fie asigurat de investitori privati si de banci de dezvoltare.
Modelul combina astfel resursele statului cu capitalul privat, intr-o incercare de a limita expunerea bugetara la o investitie de aceasta amploare. Termenul de finalizare, sfarsitul anului 2028, impune un ritm de doar trei ani pentru un proiect care leaga doua sectoare strategice - energia nucleara si infrastructura digitala de varf.
