Târgu Mureș devine primul oraș din România în care roboți cu inteligență artificială sunt integrați direct în infrastructura de curățenie urbană, într-un proiect-pilot de circa un milion de euro care scoate tehnologia din laborator și o aduce în spațiul public. Dincolo de imaginea spectaculoasă a "câinilor-robot" care le vorbesc trecătorilor, experimentul este, în esență, un test de platformă: cât din supravegherea și administrarea unui oraș poate fi delegată unor sisteme autonome echipate cu senzori, LIDAR și algoritmi de inteligență artificială.

Cum arată flota care patrulează centrul orașului

În această fază, în centrul Târgu Mureșului circulă roboți umanoizi și roboți patrupede dotați cu tehnologie de navigație autonomă. Aceștia pot parcurge trasee prestabilite, pot evita obstacole și mențin o hartă actualizată a mediului. Componenta de interacțiune este gândită aproape ca un chatbot pe roți: roboții difuzează mesaje vocale despre păstrarea curățeniei și colectarea selectivă, interacționează cu trecătorii și pot genera alerte în timp real către dispecerat atunci când identifică zone cu deșeuri.

Pe partea de hardware, roboții patrupede folosesc senzori de tip LIDAR și camere care le permit să reconstruiască în timp real mediul înconjurător, similar platformelor comerciale de tip Spot deja folosite în industrie. Autonomia declarată este de aproximativ cinci ore pentru modelele patrupede, în timp ce roboții umanoizi sunt proiectați cu sisteme de schimb automat al bateriei, ceea ce permite un ciclu aproape continuu de operare.

De la curățenie la infrastructură de date

Software-ul care guvernează aceste platforme combină algoritmi de navigație autonomă cu instrumente de analiză a datelor colectate din teren, apropiindu-se conceptual de soluții implementate deja industrial de companii precum Agora Robotics, cu roboți de curățenie de tip Sweep. Arhitectura este de tip "human in the loop": deocamdată roboții circulă sub monitorizare de la distanță, urmând ca, în timp, controlul uman să se reducă la supraveghere, iar deciziile operative să fie generate algoritmic.

Miza tehnologică reală nu este mersul pe stradă, ci capacitatea orașului de a transforma fiecare patrulare într-o "scanare" a spațiului public: unde apar frecvent deșeuri, ce zone sunt intens circulate, unde există mici degradări de infrastructură. Aceste informații pot alimenta dashboard-uri de tip smart city și pot prioritiza intervențiile echipelor de salubritate.

Modelul de business este la fel de relevant ca tehnologia. În loc de achiziție clasică, roboții sunt închiriați de autorități, iar costul depinde de pachetul de servicii: mentenanță, actualizări, suport și integrare. Este logica "as-a-service" deja familiară în tehnologie, în care orașul cumpără un serviciu, nu un produs hardware.

Târgu Mureș nu testează doar o flotă de roboți cu AI, ci și maturitatea digitală a unui oraș românesc de a integra tehnologii autonome într-un mod responsabil, scalabil și orientat pe date, nu doar pe efectul de "wow".

Proiectul ridică inevitabil și întrebări de politici publice: cum sunt gestionate și stocate datele colectate, ce nivel de anonimizare se aplică, cum se comunică transparent cu cetățenii faptul că spațiul public este monitorizat algoritmic și ce rol vor avea angajații din salubritate într-un ecosistem tot mai automatizat.