Reșița își construiește o imagine de oraș verde și mizează pe infrastructura pentru bicicliști ca argument de dezvoltare urbană durabilă. Potrivit viceprimarului Daniel Călin, municipiul ocupă prima poziție la nivel național atât la lungimea pistelor de bicicletă, cât și la suprafața spațiilor verzi, ambele raportate la numărul de locuitori. Sunt afirmații bazate pe datele autorităților locale, care plasează orașul de pe Bârzava înaintea unor centre mult mai mari.
Pistele, măsurate pe cap de locuitor
Comparația aleasă de administrația locală nu este lungimea totală a pistelor, ci raportul dintre kilometri și populație. Pe acest indicator, viceprimarul susține că Reșița depășește orașe net mai mari.
În Reșița, per capita, avem cea mai mare lungime de piste de biciclete din România. Nu mă pot compara cu Clujul sau Oradea ca dimensiuni, dar la nivel de locuitori versus kilometri, suntem pe primul loc.
Logica indicatorului per capita este și un mod de a întoarce în avantaj dimensiunea redusă a orașului: un municipiu mic, cu o rețea de piste decentă, urcă în clasament tocmai pentru că numitorul, populația, este mic. Rămâne de văzut dacă rețeaua este și continuă, sau formată din tronsoane izolate, un detaliu pe care cifra brută nu îl arată.
Aproape jumătate din oraș, spațiu verde
Al doilea capitol unde Reșița se declară lider este ponderea spațiilor verzi la nivelul unității administrativ-teritoriale. Potrivit datelor furnizate de autoritățile locale, circa 48% din suprafața municipiului este ocupată de spații verzi, procent care, în comparația prezentată de primărie, așază orașul pe primul loc între reședințele de județ.
Suntem pe locul unu între municipiile capitale de județ în ceea ce privește procentul de spații verzi. Urmează Zalău, cu 32%. Vrem să rămânem un oraș verde și un oraș fericit.
Diferența față de locul doi este consistentă: 48% la Reșița față de 32% la Zalău, o distanță de 16 puncte procentuale. Trebuie spus că o pondere atât de mare ține și de specificul geografic, Reșița fiind un oraș montan, cu mult relief și vegetație inclusă în limita administrativă, nu doar de parcuri amenajate.
Investiții pentru a păstra statutul
Administrația locală anunță că vrea să își mențină poziția prin investiții continue în infrastructura ecologică. Pe listă intră extinderea pistelor de bicicletă, amenajarea de parcuri și proiecte de mobilitate urbană sustenabilă, prezentate ca instrumente pentru reducerea traficului rutier și a poluării.
Mesajul se înscrie într-o tendință tot mai prezentă în orașele medii din România, care folosesc indicatorii de mediu și mobilitate ca argument de competitivitate. Pentru cititor, util ar fi ca aceste clasamente să fie însoțite și de sursele exacte ale măsurătorilor, pentru ca poziția de lider să poată fi verificată, nu doar declarată.
