Sectorul construcțiilor ocupă un loc central în atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, însă ritmul actual de modernizare a fondului construit din România este mult prea lent. Potrivit Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), rata de renovare energetică ar trebui să se tripleze pentru ca țara să se alinieze termenelor stabilite de Directiva EPBD privind performanța energetică a clădirilor, aprobată de Parlamentul European în martie 2023, cu repere pentru 2030 și 2050.
Construcțiile reprezintă aproximativ 8,2% din PIB-ul UE și 10% din totalul locurilor de muncă, ceea ce face din renovarea fondului existent una dintre cele mai importante pârghii ale tranziției energetice.
Ce prevede directiva europeană
ROENEF salută adoptarea raportului EPBD și sprijină amendamentele votate pe 14 martie 2023. Directiva introduce un cadru de reglementare și finanțare pentru sprijinirea renovărilor, standarde minime de performanță energetică (MEPS), o schemă îmbunătățită de certificate de performanță energetică (EPC) și implementarea accelerată a standardului de construcție cu emisii zero. Renovarea întregului stoc de clădiri din UE, inclusiv din România, cade direct în sarcina jucătorilor din domeniul construcțiilor.
Beneficii dincolo de factura la energie
Reprezentanții asociației subliniază că renovarea aduce câștiguri economice și sociale care depășesc economiile la consum.
Pentru fiecare 1 milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor, în UE sunt create în medie 18 locuri de muncă. Renovarea eficientă a clădirilor de birouri crește productivitatea cu aproximativ 12%, ceea ce duce la un beneficiu potențial de aproximativ 500 de miliarde euro pentru economie pe an, declară Mihai Moia, directorul executiv al ROENEF.
În cazul spitalelor, renovarea eficientă reduce durata spitalizării cu 11%, generând economii potențiale de circa 45 de miliarde de euro pe an pentru sectorul medical la nivelul UE.
Ce ar trebui să facă România
Potrivit ROENEF, prioritățile pentru țara noastră sunt clare: stabilirea unei foi de parcurs pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor existente, dezvoltarea de tehnologii digitale care să măsoare exact consumul de energie pentru încălzire și răcire și implementarea unor ghișee unice, publice și private, pentru consiliere personalizată. La acestea se adaugă alinierea la obiectivul de reducere a celor mai slabe clase de performanță energetică, astfel încât clasa G să nu mai depășească 15% din stocul de clădiri din statele membre. Fără aceste măsuri, decarbonarea fondului construit rămâne un obiectiv pe hârtie.
